Svoboda | Graniru | BBC Russia | Golosameriki | Facebook

Messicu

statu di l'America settentriunale

U Messicu (in spagnolu: México; in nahuatl: Mēxihco), ufficialemente i Stati Uniti Messicani (in spagnolu: Estados Unidos Mexicanos; in nahuatl: Mēxihcatl Tlacetilīlli Tlahtohcāyōtl), hè un statu situatu à u Sudu di l'America settentriunale. A capitale hè a Cità di u Messicu. A superficia tutale di u paese hè 1.964.375 km², cù 2,5% di superficia in acqua. A pupulazione di u Messicu hè 129.875.529 abitanti in u 2023.
Hè una Ripublica federale: ci sò 31 stati è a capitale, Cità di Messicu, chì ùn hè micca un statu è micca una cità sicondu a custituzione messicana.[1] L'attuale presidente hè Andrés Manuel Lopez Obrador. L'ultime elezzione presidenziale (u 2 di ghjugnu 2024) anu vistu a vittoria di Claudia Scheinbaum, chì serà cusì a prima donna presidente di u Messicu u 1u di uttrovi, ghjornu di a so invistitura. A muneta uficiale hè u peso messicanu. U mottu di u Messicu, "la Patria es Primero" ("a patria in prima"), ùn hè micca uficiale. U 16 di sittembre hè u ghjornu di a festa naziunale.

Stati Uniti messicani
Estados Unidos mexicanos
Mottu: (senza mottu ufficiale)

Lingue ufficiali spagnolu + 69 altre lingue
Capitale Cità di u Messicu  (9.209.944 ab. / 2020)
Pulitica
Forma di guvernu Ripublica federale cù sistema presidenziale federale
Presidente Andrés Manuel López Obrador
Capiguvernu
Indipendenza da a Spagna in u 1821
Entrata in l'ONU 26 di ghjugnu 1945
Superficia
Tutale 1.964.375 km²
Acque 2,5 %
Pupulazione
Tutale 129.875.529 ab.
Densità 61 ab./km²
Geografia
Cuntinente America di u Nordu
Fusu orariu {{{orario}}}
Ecunumia
Muneta Peso messicanu


Energia {{{energia}}}  kW/ab.
Varie
Duminiu internet .mx
Indicativu telefonicu +52
Siglu autom. {{{targa}}}
Innu Himno Nacional Mexicano
Festa naziunale 16 di settembre
{{{note}}}

Giugraffia

mudificà

U Messicu hè un statu di l'America settentriunale. A so superficia hè 1.964.375 km². Sparte cunfine cù i Stati Uniti d'America à u Nordu (3 152 km), u Guatemala (193 km) è u Belize (956 km) à u Sudeste. A u livanti, ci hè u golfu di u Messicu è à u punenti l'uceanu Pacificu.

E catene muntagnose

mudificà
 
U monte Iztaccíhuatl (5.215 metri) vistu da Cità di Messicu

Due principale catene muntagnose attraversanu u Messicu: a sierra Madre occidentale è a sierra Madre orientale. A Sierra Madre occidentale, à u punenti, hè l'estensione di a Sierra Nevada di California è a Sierra Madre orientale, à u livanti, hè l'estensione di e Muntagne rocciose di u Novu Messicu è di u Texas. U Messicu pussede ancu altre catene muntagnose cumè a catena californiana, a sierra Madre del Sur, a sierra Madre de Oaxaca, a sierra Madre de Chiapas è a Meseta Central de Chiapas. À u centru di u paese, ci sò parechji piani. Parechje cità so situate sopra 'sti piani, cumè a Cità di Messicu, Guadalajara, o ancu Puebla.

I più alti munti

mudificà
 
U Citlaltépetl, ò Picu di Orizaba

Ci sò parechji munti incù un altitudine superiore à 5.000 metri. U Messicu, ind'a più maiò parte, hè un paese muntagnolu è vulcanicu. Parechji monti sò vulcani. U Citlaltépetl (ò Picu di Orizaba) hè u più altu monte di u Messicu, cù 5.636 metri d'altitudine. Hè situatu in u statu di Veracruz, in a Sierra de Oaxaca. U Popocatépetl hè u secondu più altu monte, cù 5.426 metri. 'Stu monte hè situatu versu a Cità di u Messicu, sopra a fruntiera trà i stati di Messicu è di Puebla. Ci hè dopu u monte Iztaccíhuatl (cù 5.215 metri).

 
Clima di u Messicu

Cù a so taglia è a so superficia, u Messicu pussede parechji climi sfarenti trà e regione. À u Nordu, i climi priduminanti sò u clima aridu, u clima semi-aridu è u clima diserticu. A Bassa-California (sopratuttu à u Sudu di a penisula) hè una di e regione e più aride di u Messicu. In e zone muntagnose, principalmente à u centru di u paese, u clima hè ghjiniralmente più dulce: uceanicu in altitudine ò subtrupicale in qualchì lochi. Per esempiu, a Cità di Messicu pussede un clima subtrupicale (uceanicu sicondu certi climatologhi) cù 18°C di timperatura media, una staggione secca è una staggione ùmida. U Sudu è a maghjurità di e zone costere anu un clima trupicale, cù friquintamente due staggione (secca è ùmida) è timperature guasgi sempre superiore à 20°C. Una parte chjucca di u Nordu di u Messicu hà un clima mediterraniu, per esempiu in a cità di Tijuana.

Raportu climaticu di Cità di Messicu (clima subtrupicale)
Ghj Fri Mar Apr Mag Ghj Lug Aos Sit Utt Nuv Dic Annu
Timp. mas. med. (°C) 22,3 24,2 26,0 27,3 27,1 25,7 24,4 24,5 23,6 23,3 22,7 22,3 24,5
Timp. med. (°C) 15,7 17,1 18,9 20,4 20,9 19,9 18,8 19,1 18,6 18,0 16,4 15,5 18.3
Timp. min. med. (°C) 8,4 9,4 11,1 13,0 13,7 13,8 13,0 13,1 13,1 11,8 9,8 8,4 11,5
Pricip. (mm) 7,6 5,6 10,4 23,1 56,5 134,9 161,4 153,4 127,8 54,1 12,8 6,9 754,5

Rapportu climaticu di Merida (Yucatan, clima trupicale):

Ghj Fri Mar Apr Mag Ghj Lug Aos Sit Utt Nuv Dic Annu
Timp. mas. med. (°C) 30.8 31.5 34.0 35.6 36.3 35.3 35.0 34.9 34.2 32.7 31.5 30.6 33.5
Timp. med. (°C) 24.0 24.4 26.3 27.9 29.0 28.5 28.2 28.1 27.9 26.8 25.4 24.0 26.7
Timp. min. med. (°C) 17.2 17.3 18.6 20.2 21.7 21.6 21.4 21.3 21.6 20.8 19.3 17.5 19.9
Pricip. (mm) 38.4 32.2 22.5 24.4 69.4 138.3 158.7 140.7 183.1 127.9 56.2 45.1 1036.9
 
Bassa-California di u Sudu

Rapportu climaticu di La Paz, Bassa-California di u Sudu (clima aridu):

Ghj Fri Mar Apr Mag Ghj Lug Aos Sit Utt Nuv Dic Annu
Timp. mas. med. (°C) 23.6 24.9 27.3 30.3 33.4 35.6 36.6 36.2 35.0 32.6 28.3 24.4 30.7
Timp. med. (°C) 17.4 18.1 19.7 22.1 24.5 27.1 29.7 30.2 29.3 26.2 22.0 18.6 23.7
Timp. min. med. (°C) 11.2 11.3 12.1 13.9 15.7 18.6 22.9 24.1 23.5 19.9 15.7 12.8 16.8
Pricip. (mm) 14.2 5.3 2.3 0.8 0.9 1.3 14.5 37.2 58.4 12.1 7.4 14.8 169.2

Biudiversità

mudificà
 
Fenicotteri rosa, Celestún, statu di Yucatán
 
A furesta trupicale in u Statu di Yucatán (Uxmal)

U Messicu hè unu di i 17 megadiversi identificati in lugliu di u 2000 da u Programma Ambientale di e Nazione Unite. Più di 200.000 spezie sò prisente in u Messicu è ci sò ancu qualchì spezie endemiche. Hè u primu paese di u mondu in numeru di spezie sfarente di rettili, cù più di 707 spezie. U Messicu hè u secondu paese di u mondu in numeru d'ecosistemi è u quartu in numeru tutale di spezie. Oghji, più di 2.500 spezie sò ufficialmente prutette da a leghje messicana è 170.000 km² sò cunsiderati cumè spazii naturali prutetti.[2] Ci sò 67 parchi naziunali in u paese.

Oghje, una parte impurtante di a biudiversità messicana hè minacciata da a difurestazione, principalmenti à u Sudu è in e zone trupicale, per esempiu in u statu di u Chiapas. E fureste sò spessu brusgiate in parte per l'agricultura. U Chiapas hà persu cusì 320,809 ettari di furesta trà u 2001 è u 2018.[3]

Fiumi è acqua

mudificà
 
Cenote in u Statu di Yucatàn
 
U fiume Usumacinta, Chiapas

U Messicu pussede parechji fiumi ma pocu sò navigabili. I più famosi cò certameinti u río Bravo del norte, u río Grijalva, u río Usumacinta, o ancu u río Balsas. U Río Bravo del norte hè u nome messicanu di u fiume chì cunfina in parte u Messicu cù i Stati Uniti. Stu fiume hè chjamatu Río Grande in i Stati Uniti.[4] In e regione chì pussedenu due staggione (una secca è una ùmeda), a taglia di i fiumi pò scambià sicondu u periodu di l'annu.

Cù i numerosi climi chì pussede u Messicu, a dispunibilità in acqua scambia trà e regione. I Stati di u nordu anu ghjeneralmente pocu acqua, è u sudu, trupicale in a so maiò parte, ne pussede asssai.

U Yucatàn, peninsula situata à u sudeste di u Messicu, pussede un clima trupicale di savanna. Hè un tarritoriu pianu è i fiumi sò guasgì inesistenti. A ricca furesta trupicale prisente nantu à sta peninsula pò campa grazie à quachì numerosi pozzi sutterranii, chjamati cenotes in spagnolu. I cenotes tenenu assai acqua tuttu l'annu è ponu cusì annacquà a furesta sottu à a terra.

Dimugraffia

mudificà
 
A dimugraffia di u Messicu

A pupulazione di u Messicu hè 129.875.529 abitanti in u 2023, cù una densità di pupulazione di 61 abitanti per km². 78% di a pupulazione campa in cità in u 2010. A zona metrupulitana di Cità di u Messicu pussede una pupulazione di 20 892 724 abitanti (in u 2015).

E cinque più grande cità di u Messicu
Cità Pupulazione (2020)
1. Cità di Messicu 9.209.944
2. Puebla 1.692.181
3. Ecatepec de Morelos 1.645.352
4. Ciudad Juarez 1.501.551
5. Guadalajara 1.385.629

Epica preculumbiana

mudificà

Epica culuniale

mudificà

L'indipendenza

mudificà
 
Guadalajara

U Messicu hè un paese chì pussede una cultura ricca è variata. Hè u risultatu d'una mistura trà e sfarente culture preculumbiane (ci sò più di 68 populi indigeni) è a cultura aurupeana, più particularmente spagnola, purtata da a culunisazione. Pudemu vede stu michju è ste sfarente influenze in l'architettura, a gastronomia, e tradizione, e celebrazione, a rilighjione, a musica o ancu in a lingua.

 
Mariachi in Guadalajara

A musica messicana hè ricca, cù parechji stili sfarenti influenzati da e tradizione o da u folclore. U Messicu hà avutu grandi sviluppi musicali principalmente sti ultimi decennii. I Mariachi (Mariachis in spagnolu) sò i musicanti ghjuchendu in un tipu di furmazione musicale tipica di a cultura, di l'identità è sopratuttu di a musica messicana. Dapoi u 2011, i Mariachi sò iscritti in a lista riprisintativa di u patrimoniu culturale immateriale di l'umanità. Ghjiniralmente, un gruppu di Mariachi tradiziunale hè cumpostu da due trumbette, due o quatru viulini, una vihuela, una o quatru ghitarre è un guiratón (un strumentu tipicu messicanu).

Religione

mudificà
 
A cattedrale di Cità di Messicu

A religione priduminante in u Messicu hè a religione cattolica. Sta religione fù purtata da i coloni auropei è spagnoli è fù ghjiniralmente imposta à e populazione lucale. Oghji, ufficialmente, u Messicu hè un statu laicu. A religione cattolica hè assai prisente in a cultura messicana, per esempiu in a musica o l'architettura.

Religione in Messicu (2014)
Religione Percintariu
Cattolichi 81 %
Prutestanti 9 %
Senza religione 7 %
Altri 3 %

Architettura

mudificà

Gastronomia

mudificà

Ecunumia

mudificà

Pulitica è administrazione

mudificà

Forma di guvernu

mudificà

U Messicu hè una Ripublica federale cù sistema presidenziale. U presidente hè elettu per un mandatu di 6 anni, ma pò fà solu un mandatu. Attualmente, u presidente hè Andrés Manuel Lopez Obrador (partitu MORENA), dapoi u 2018. L'ultime elezzione presidenziale (u 2 di ghjugnu 2024) anu vistu a vittoria di Claudia Scheinbaum (partitu MORENA dinù), qui serà cusì a prima donna presidente di u Messicu. A so invistitura serà u 1u di uttrovi.

 

Ci sò 31 stati. A capitale, Cità di Messicu, ùn hè micca un statu è micca una cità sicondu a custituzione messicana.[1] Ci sò dunque 32 entità federative in tutale. Ogni statu pussede a so custituzione.

I stati di u Messicu
1 Aguascalientes 17 Nayarit
2 Bassa-California 18 Nuevo Leon
3 Bassa-California di u Sudu 19 Oaxaca
4 Campeche 20 Puebla
5 Chiapas 21 Querétaro
6 Chihuahua 22 Quintana Roo
7 Coahuila 23 San Luís Potosí
8 Colima 24 Sinaloa
9 Durango 25 Sonora
10 Guanajuato 26 Tabasco
11 Guerrero 27 Tamaulipas
12 Hidalgo 28 Tlaxcala
13 Jalisco 29 Veracruz
14 Messicu 30 Yucatán
15 Michoacán 31 Zacatecas
16 Morelos 32 Cità di u Messicu

Da vede dinò

mudificà

Note è riferenze

mudificà
  1. 1,0 1,1 Custituzione messicana (in spagnolu)
  2. Comisión Nacional para el Conocimiento y el Uso de la Biodiversidad, Gobierno de México (in spagnolu)
  3. Comisión Nacional Forestal PDF (in spagnolu)
  4. Río Grande o Río Bravo, El Tiempo (in spagnolu)