13/Volumul 54

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

224

L 310/15

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Consiliul European de la Lisabona din 23 și 24 martie 2000 a stabilit drept obiectiv ca Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere. Acesta a subliniat importanța creării unui climat favorabil întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a diseminării celor mai bune practici și a asigurării unei convergențe sporite între statele membre. Consiliul European de la Göteborg din 15 și 16 iunie 2001 a aprobat strategia Uniunii de dezvoltare durabilă pentru a se asigura un echilibru just între creșterea economică, incluziunea socială și protecția mediului. Metodele de producție ale întreprinderilor joacă un rol important în dezvoltarea durabilă.

(2)

Este necesar să se stabilească un program-cadru pentru inovație și competitivitate (denumit în continuare „program-cadru”) pentru a contribui la sporirea competitivității și a capacității de inovație în cadrul Comunității, pentru a favoriza dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere și pentru a promova o dezvoltare durabilă bazată pe o creștere economică echilibrată.

(3)

Un astfel de program se înscrie pe linia Comunicării Comisiei din 2 februarie 2005 către Consiliul European de primăvară, intitulată „Cooperare pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă – un nou început pentru Strategia de la Lisabona”, care preconizează punerea în aplicare a unor acțiuni menite să sporească creșterea și competitivitatea și să transforme Europa într-un loc mai atractiv pentru investitori și lucrători. Mai mult, comunicarea amintește că trebuie să se stimuleze inițiativa antreprenorială, să se atragă suficient capital de risc pentru a lansa noi întreprinderi și pentru a păstra o bază industrială solidă în Europa, promovând în același timp inovația și, în special, ecoinovația, adoptarea tehnologiilor informației și comunicării (TIC) și utilizarea durabilă a resurselor. Întrucât competitivitatea rezultă, în mare măsură, din acțiunea întreprinderilor dinamice care operează pe piețe deschise și competitive și care sunt sprijinite de un cadru adecvat, în special de un cadru de reglementare favorabil inovației, finanțarea comunitară are rolul de a exercita un efect de levier și de a furniza finanțare complementară pentru a se remedia situațiile referitoare la deficiențele pieței.

(4)

Carta Europeană pentru întreprinderi mici (denumită în continuare „carta”), aprobată de Consiliul European de la Santa Maria de Feira din 19 și 20 aprilie 2000, descrie micile întreprinderi drept coloana vertebrală a economiei europene. Politicile naționale și europene ar trebui să țină seama, în practică, de natura, de cerințele și de așteptările specifice întreprinderilor mici și societăților cooperative meșteșugărești. Măsurile comunitare menite să promoveze IMM-urile, cum ar fi comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2005, intitulată „Implementarea Strategiei Lisabona – politici moderne pentru IMM-uri privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă”, ar trebui să țină seama de obiectivele stabilite în cartă, și programul-cadru ar trebui să fie utilizat ca un instrument pentru a realiza progrese în atingerea acestor obiective.

(5)

Programul-cadru ar trebui să se adreseze în special IMM-urilor, astfel cum sunt acestea definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (4). Acesta ar trebui să acorde o atenție deosebită caracteristicilor și cerințelor specifice ale societăților „gazelă” și celor ale microîntreprinderilor și societăților cooperative meșteșugărești, precum și grupurilor-țintă, inclusiv antreprenorilor femei.

(6)

Programul-cadru ar trebui să reunească acele măsuri comunitare specifice din domeniul spiritului antreprenorial, al IMM-urilor, al competitivității industriale, al inovației, al tehnologiei informației și comunicării, al ecotehnologiilor și al energiei inteligente care, până în prezent, erau reglementate de Decizia 96/413/CE a Consiliului din 25 iunie 1996 de punere în aplicare a unui program de acțiune comunitar de consolidare a competitivității industriei europene (5), de Decizia nr. 1336/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1997 privind o serie de orientări pentru rețelele de telecomunicații transeuropene (6), de Regulamentul (CE) nr. 1655/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 privind instrumentul financiar pentru mediu (LIFE) (7), de Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind un program multianual pentru întreprinderi și spiritul antreprenorial, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (8), de Decizia 2001/48/CE a Consiliului din 22 decembrie 2000 de adoptare a unui program comunitar multianual menit să stimuleze dezvoltarea și utilizarea conținutului digital european în rețelele globale, precum și să promoveze diversitatea lingvistică în societatea informațională (9), de Decizia nr. 1230/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 de adoptare a unui program multianual de acțiune în domeniul energiei:

„Energie inteligentă – Europa” (2003-2006) (10), pentru a sprijini dezvoltarea durabilă în domeniul energiei și Decizia nr. 2556/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 de adoptare a unui program multianual (2003-2005) pentru monitorizarea planului de acțiune eEuropa 2005, diseminarea bunelor practici și ameliorarea securității rețelelor și a informației (Modinis) (11).

(7)

Este necesar ca programul-cadru să stabilească un set de obiective comune, pachetul financiar total prevăzut pentru realizarea acestor obiective, diferitele tipuri de măsuri de punere în aplicare, precum și normele de supraveghere, evaluare și protecție a intereselor financiare ale Comunității.

(8)

În sensul comunicării Comisiei din 11 martie 2003 intitulate „Politica inovației: actualizarea abordării Uniunii în contextul Strategiei de la Lisabona” și în lumina manualului Oslo al OCDE, inovația este înțeleasă drept conținând înnoirea și extinderea spectrului de produse și servicii și a piețelor lor asociate, stabilirea unor metode noi de design, producție, aprovizionare și distribuție; introducerea unor modificări în gestiunea, organizarea muncii, precum și în condițiile de muncă și calificările lucrătorilor; și acoperă inovația tehnologică, netehnologică și organizațională.

(9)

Este necesar ca activitățile de cercetare și de dezvoltare tehnologică desfășurate în conformitate cu articolul 166 din tratat să fie excluse din programul-cadru. Acesta ar trebui să fie complementar celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație (2007-2013) (12) (denumit în continuare „cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT”), consacrându-se inovației atât tehnologice, cât și inovației netehnologice, care a depășit stadiul de demonstrație finală și este gata să facă obiectul unei prime aplicații comerciale (experimente privind inovațiile în vederea aplicației lor comerciale). Ar trebui să se acorde garanții pentru a se preveni o întrerupere a finanțării între dezvoltare, cercetare și aplicație (activități de transfer tehnologic, în special faza de prelansare). Prin urmare, finanțarea transferului rezultatelor cercetării pentru comercializare este o sarcină care ar trebui să fie făcută în strânsă cooperare cu cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT și cu celelalte programe de cercetare aplicabile.

(10)

Programul-cadru ar trebui să reglementeze prima aplicație comercială a tehnologiilor existente care urmează să fie utilizate într-o manieră nouă și inovatoare. În anumite condiții, proiectele-pilot de demonstrație tehnologică vor fi reglementate atât de programul-cadru, cât și de cel de-al șaptelea program-cadru CDT. Acest fapt va fi posibil numai atunci când anumite soluții tehnologice (de exemplu standardele tehnice în domeniul tehnologiei informației și comunicării) trebuie să fie validate în cursul fazei de primă aplicație comercială a unei tehnologii care a fost deja demonstrată într-o altă manieră.

(11)

Programul-cadru ar trebui să fie complementar fondurilor structurale și altor programe comunitare relevante, ținând seama în același timp de faptul că fiecare instrument ar trebui să funcționeze în conformitate cu propriile proceduri specifice. Prin urmare, costurile eligibile în temeiul mai multor instrumente nu ar trebui să facă obiectul unei finanțări duble.

(12)

Obiectivele comune ale programului-cadru ar trebui să fie realizate prin programe specifice intitulate „Programul pentru inovație și spirit antreprenorial”, „Programul de sprijinire în materie de tehnologia informației și comunicării” și „Programul energie inteligentă – Europa”.

(13)

Toate programele și activitățile reglementate de programul-cadru ar trebui să țină seama de principiile transparenței și ale egalității de șanse între femei și bărbați.

(14)

Prezenta decizie stabilește, pentru întreaga durată a programului-cadru, un pachet financiar care constituie prima referință pentru autoritatea bugetară, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie cu privire la disciplina bugetară și buna gestiune financiară (13), în cursul procedurii bugetare anuale.

(15)

Ar trebui să se definească un buget specific indicativ pentru fiecare program specific.

(16)

Pentru a se asigura că finanțarea se limitează la a remedia deficiențele pieței și pentru a se evita orice denaturare a pieței, finanțarea din programul-cadru ar trebui să respecte normele comunitare în materie de ajutoare de stat și instrumentele aferente acestora, precum și definiția comunitară a IMM-urilor care este în vigoare în prezent.

(17)

Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare „Acordul SEE”) și protocoalele la acordurile de asociere prevăd participarea țărilor în cauză la programele comunitare. Participarea altor țări terțe ar trebui să fie posibilă în măsura în care acordurile și procedurile permit acest lucru.

(18)

Programul-cadru și programele specifice ar trebui să facă obiectul unei supravegheri și al unor evaluări periodice, astfel încât să fie posibile reajustări. Atunci când este posibil, rapoartele de evaluare ar trebui să examineze abordarea integratoare a egalității de gen în activitățile programului.

(19)

De asemenea, ar trebui să se ia măsuri adecvate pentru a preveni abaterile și fraudele, precum și măsurile necesare pentru a recupera fondurile pierdute, plătite în mod necorespunzător sau utilizate în manieră incorectă, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (14), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de către Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (15) și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de către Oficiul European Antifraudă (OLAF) (16).

(20)

Creșterea și competitivitatea întreprinderilor în sectoarele industrial și al serviciilor depinde de capacitatea lor de a se adapta repede schimbării, de a exploata potențialul lor în materie de inovație și de a dezvolta produse de înaltă calitate. Această provocare privește toate întreprinderile, indiferent de mărime, fiind deosebit de acută în ceea ce privește micile întreprinderi. Prin urmare, este necesar să se stabilească un program pentru inovație și spirit antreprenorial.

(21)

Comunitatea poate juca rolul de catalizator și de coordonator al eforturilor statelor membre. Aceasta poate să contribuie la succesul acestora și să completeze acțiunea acestora, în special prin promovarea schimbului de experiențe naționale și regionale, prin definirea și diseminarea celor mai bune practici și a ideilor inovatoare și prin contribuția la furnizarea în întreaga Europa a unui spectru larg de servicii în sprijinul întreprinderilor și al inovației și, în special, în sprijinul IMM-urilor.

(22)

Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2004, intitulată „Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu”, preconizează că programele comunitare susțin dezvoltarea și adoptarea ecotehnologiilor și recomandă mobilizarea instrumentelor financiare pentru a împărtăși riscurile legate de investiții în domeniul ecotehnologiilor.

(23)

Pentru a favoriza crearea unei piețe europene a produselor și a serviciilor inovatoare, este necesar ca statele membre și Comisia să creeze condiții atractive pentru produsele și serviciile inovatoare, inclusiv printr-o abordare proactivă în ceea ce privește achizițiile publice, pentru a contribui la încheierea contractelor principale, sporind în același timp accesul la IMM-uri și calitatea serviciilor publice, și printr-o reglementare sporită și prin intermediul unor standarde care vin în întâmpinarea necesităților. Comisia ar trebui să furnizeze asistență în legătură cu achizițiile publice axate pe inovație.

(24)

În ceea ce privește inovația tehnologică, IMM-urile ar trebui încurajate să investească în domeniile de înaltă tehnologie, cum ar fi spațiul și securitatea, precum și să dezvolte aplicații oferite de sistemul de poziționare prin satelit Galileo.

(25)

Prin „ecoinovație” se înțelege orice formă de inovație care își propune să realizeze un progres semnificativ și demonstrabil către o dezvoltare durabilă care protejează mediul, prin reducerea impactului asupra mediului și printr-o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor naturale, în special a energiei. Ecoinovația este un concept progresiv, iar programul-cadru trebuie, prin urmare, să continue să se adapteze la schimbări. Promovarea ecoinovației prin intermediul programului-cadru are rolul de a contribui la punerea în aplicare a planului de acțiune pentru tehnologii de mediu.

(26)

Ținând seama de activitățile Programului LIFE + (denumit în continuare „LIFE +”), programul-cadru ar trebui să încurajeze introducerea tehnologiilor de mediu prin intermediul proiectelor-pilot și de primă aplicație comercială, asigurând tranziția de la demonstrația reușită a tehnologiilor inovatoare la comercializarea acestora prin eliminarea barierelor întâmpinate la penetrarea pe piață și prin promovarea abordărilor voluntare în domenii precum gestiunea mediului, precum și prin realizarea unor rețele între părțile interesate. Acesta ar trebui să susțină ecoinovația din partea întreprinderilor prin intermediul proiectelor și al coinvestițiilor în fondurile de capital de risc, dar nu ar trebui să asigure o finanțare dublă a costurilor care fac obiectul unei intervenții financiare în temeiul Programului LIFE +.

(27)

Instrumentele financiare comunitare pentru IMM-uri bazate pe piață completează și susțin schemele financiare la nivel național. Acestea pot încuraja în mod special investițiile private pentru crearea de noi întreprinderi inovatoare și pentru a sprijini întreprinderile cu un potențial de creștere înalt în fază de expansiune pentru a se reduce o lipsă identificată de capital propriu. Acestea pot facilita accesul IMM-urilor existente la credite pentru activități care consolidează competitivitatea și potențialul acestora de creștere.

(28)

Fondul European de Investiții (FEI) este organul specializat al Comunității pentru investiții în capitaluri de risc și în instrumente de garanție pentru IMM-uri. Acesta acordă o atenție deosebită promovării microfinanțării, precum și a finanțării inițiale, în conformitate cu cererea pieței și respectând cele mai bune practici. Acesta contribuie la realizarea obiectivelor comunitare, inclusiv în ceea ce privește o societate bazată pe cunoaștere, inovație, creștere, ocuparea forței de muncă și promovarea spiritului antreprenorial. FEI asigură continuitatea necesară în gestionarea programelor comunitare și a acumulat o experiență solidă în domeniu. Prin urmare, pe baza unor evaluări independente, s-a considerat că este o practică bună să se încredințeze Fondului European de Investiții (FEI) gestiunea instrumentelor financiare comunitare pentru IMM-uri, în numele Comisiei. FEI deține, de asemenea, expertiza necesară pentru a sprijini acțiunile noi bazate pe parteneriatele public-privat lansate de către statele membre cu scopul de a atrage fluxuri de investiții cu risc ridicat de pe piețele de capital în beneficiul micilor întreprinderi inovatoare.

(29)

Schimbări iminente în mediul financiar și noi standarde contabile conduc la o atitudine mai ezitantă din partea instituțiilor financiare în ceea ce privește asumarea de riscuri, conduc la apariția unei culturi de rating și pot conduce la o reducere a ofertei de credite pentru IMM-uri, cel puțin în cursul perioadei de tranziție. Prin urmare, Programul pentru inovație și spirit antreprenorial ar trebui să răspundă evoluției necesităților de finanțare ale IMM-urilor, inclusiv necesității de finanțare locală și adaptării lor la noul mediu financiar, evitând în același timp să se introducă denaturări ale pieței. Mai mult, activitățile ar trebui să contribuie la consolidarea capacităților instituțiilor financiare de a evalua riscurile legate de inovație, în vederea dezvoltării unei metode de evaluare a riscului tehnologic și a îmbunătățirii capacităților IMM-urilor de a folosi mai eficient instrumentele de finanțare puse la dispoziție de piață.

(30)

Serviciile de înaltă calitate în sprijinul întreprinderilor și al inovației joacă un rol important în a asigura accesul IMM-urilor la informații referitoare la funcționarea și la oportunitățile pieței interne a mărfurilor și serviciilor, precum și la transferul trans-național de inovație, de cunoștințe și de tehnologie. Acestea joacă, de asemenea, un rol esențial în facilitarea accesului IMM-urilor la informații referitoare la legislația comunitară aplicabilă acestora, precum și la legislația viitoare pentru care acestea se pot pregăti și căreia i se pot adapta cu costuri minime. Rețelele europene de sprijinire a întreprinderilor deja existente, cum ar fi „Euro Info Centre” și „Centrele Releu pentru Inovare”, au permis dobândirea unei experiențe și a unor competențe considerabile. Evaluările externe au evidențiat necesitatea de a consolida rolul orizontal în furnizarea de servicii europene de sprijinire a întreprinderilor, inclusiv prin optimizarea cooperării între serviciile existente și birourile de asistență în vederea creării unui ghișeu unic pe baza unui angajament de garantare a accesului la informație. Aceasta se referă la diseminarea de informații referitoare la programele Comunității și la promovarea participării IMM-urilor la aceste programe, în special la participarea IMM-urilor la cea de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT. Evaluările au subliniat, de asemenea, importanța facilitării interacțiunilor dintre Comisie și IMM-uri.

(31)

Comunitatea ar trebui să se doteze cu o bază analitică solidă pentru a sprijini definirea politicilor în materie de IMM-uri, spirit antreprenorial, inovație și competitivitate în sectoarele industriale. Această bază ar trebui să confere o valoare adăugată informațiilor disponibile în aceste domenii la nivel național. Comunitatea ar trebui să asigure dezvoltarea comună a strategiilor de competitivitate pentru sectoarele industrial și al serviciilor, precum și a strategiilor de promovare a celor mai bune practici referitoare la mediul și la cultura antreprenorială, inclusiv la competențe, responsabilitatea socială a întreprinderilor și egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și să promoveze, printre altele, educația și formarea profesională continuă, de la școală până la învățământ superior, în vederea favorizării tinerilor întreprinzători.

(32)

Consiliul European de la Bruxelles din 20 și 21 martie 2003 a acordat prioritate inovației și spiritului antreprenorial și a subliniat că este necesar ca Europa să se străduiască mai mult pentru a-și transforma ideile în valoare adăugată reală. Consiliul a lansat un apel la realizarea de eforturi în vederea creării unor condiții care să le permită întreprinderilor să inoveze. Modelul linear de inovație, care presupune că cercetarea conduce direct la inovație, s-a dovedit insuficient în a explica performanța și în a concepe răspunsuri politice adecvate în materie de inovație. Recunoscând faptul că întreprinderile constituie principalele motoare ale procesului de inovație, Programul pentru inovație și spirit antreprenorial ar trebui să prevadă, prin urmare, resurse financiare menite să încurajeze activitățile de inovație ale întreprinderilor și să pregătească adoptarea inovației de către piață, precum și să promoveze gestiunea și cultura inovației. Aceste mijloace ar trebui să contribuie la garantarea faptului că inovația promovează competitivitatea și se materializează în aplicații practice la nivelul întreprinderilor. Consiliul European de la Bruxelles din 25 și 26 martie 2004 a adăugat faptul că tehnologiile curate sunt vitale pentru exploatarea deplină a sinergiilor dintre întreprinderi și mediu. Promovarea ecoinovației, care include tehnologiile curate inovatoare, poate contribui la exploatarea potențialului lor.

(33)

Piața de transfer și de absorbție a cunoștințelor este adesea opacă, și atât lipsa informației, cât și incapacitatea de a crea contacte creează bariere de piață. Întreprinderile întâmpină dificultăți în a absorbi tehnologii care nu fac parte din domeniul lor tradițional de activități, precum și în a dobândi noi tipuri de competențe. Riscurile financiare pot fi ridicate în ceea ce privește inovația, iar rentabilitatea poate fi întârziată ca urmare a contratimpilor din dezvoltare, iar fiscalitatea poate distinge între succes și eșec. Competențele necesare pentru exploatarea oportunităților pot lipsi uneori. Obstacole instituționale sau de reglementare pot întârzia sau împiedica apariția unor piețe noi și accesul la acestea. Legea falimentului poate conduce la un efect puternic descurajant în ceea ce privește asumarea riscului antreprenorial, de teama eșecului. Mai mult, decizia referitoare la realizarea sau nu a inovației poate fi tributară condițiilor economice. Dezvoltarea unui mediu de afaceri care să favorizeze spiritul antreprenorial, competitivitatea și inovația ar trebui să includă o ameliorare a reformei economice și administrative referitoare la întreprindere și inovație, în special în scopul de a spori competitivitatea, de a reduce sarcinile administrative pentru IMM-uri și de a crea un cadru de reglementare mai favorabil spiritului antreprenorial, creării de întreprinderi, precum și transferului, creșterii și inovării întreprinderilor.

(34)

Aceste bariere în calea penetrării tehnologiilor inovatoare pe piață sunt cu atât mai relevante în ceea ce privește ecotehnologiile. De foarte multe ori prețurile pieței nu reflectă pe deplin costurile de mediu ale produselor și ale serviciilor. Fracțiunea costurilor care nu se reflectă în prețurile pieței este suportată de societate în ansamblu, mai degrabă decât de cei care produc poluarea. Această deficiență a pieței, asociată cu interesul Comunității de a păstra resursele, de a preveni poluarea și de a proteja mediul prin mijloace mai rentabile, justifică consolidarea sprijinului pentru ecoinovație.

(35)

Măsurile comunitare în materie de inovație au rolul de a sprijini dezvoltarea unei politici de inovație în statele membre și în regiunile acestora, precum și de a facilita exploatarea sinergiilor între politica de inovație regională, națională și europeană și activitățile de sprijinire. Comunitatea este în măsură să faciliteze schimburile trans-naționale, învățarea reciprocă și lucrul în rețea și poate stimula cooperarea în ceea ce privește politica de inovație. Cooperarea dintre părțile interesate în cadrul unei rețele este esențială pentru a facilita fluxul cunoștințelor și al ideilor care sunt necesare inovației.

(36)

Rezoluția adoptată de Consiliul „Telecomunicații” de la Bruxelles din 9 decembrie 2004 oferă baza pentru o propunere de inițiativă nouă referitoare la societatea informațională, care are scopul de a consolida contribuția acesteia la performanța Europei. În comunicarea menționată din 2 februarie 2005, Comisia propune să-și concentreze eforturile asupra a două obiective:

„realizarea unei creșteri mai solide și mai durabile și crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune”. Această comunicare subliniază faptul că adoptarea tehnologiei informației și comunicării (TIC) în sectoarele privat și public constituie un element-cheie în ameliorarea performanțelor europene în materie de inovație și competitivitate. Prin urmare, ar trebui să se instituie un Program de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informației și comunicării (TIC).

(37)

Acțiunile prevăzute de Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informației și comunicării (TIC) ar trebui să contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor strategiei i2010, ținând seama în același timp de alte programe comunitare în domeniul TIC, pentru a se evita dublarea eforturilor.

(38)

Tehnologiile informației și comunicării (TIC) constituie coloana vertebrală a economiei bazate pe cunoaștere. Acestea reprezintă aproape jumătate din profiturile productivității realizate în economiile moderne și oferă soluții unice provocărilor fundamentale ale societății. Ameliorarea serviciilor din sectorul public și a interesului general trebuie să se realizeze în strânsă legătură cu politicile comunitare în cauză, în special în domeniul sănătății publice, al educației și formării, al mediului, al transporturilor, al dezvoltării pieței interne și al concurenței.

(39)

Ar trebui să se încurajeze lansarea și utilizarea optimă a soluțiilor inovatoare bazate pe TIC, în special pentru serviciile din domenii de interes public, inclusiv ameliorarea calității vieții pentru grupurile defavorizate, cum ar fi persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Sprijinul comunitar ar trebui să faciliteze, de asemenea, coordonarea și punerea în aplicare a acțiunilor menite să dezvolte societatea informațională în statele membre.

(40)

Evaluarea de la jumătatea programului eTEN (Rețeaua Trans-Europeană de telecomunicații) recomandă utilizarea unei abordări orientate către cerere pentru intervențiile comunitare în favoarea proiectelor de sprijinire a serviciilor transeuropene în domeniile de interes public.

(41)

Comunicările Comisiei referitoare la e-guvernare și e-sănătate și concluziile aferente ale Consiliului fac apel la eforturi sporite în materie de inovație, schimbul de bune practici și interoperabilitate și subliniază necesitatea consolidării sinergiilor între programele comunitare în aceste domenii. Interoperabilitatea are o importanță semnificativă în dezvoltarea societății informaționale.

(42)

Un cadru legislativ a fost instituit prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (17), Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională (18) și Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (19), pentru a gestiona provocările pe care le presupune conținutul digital în societatea informațională.

(43)

Practicile diferite dintre statele membre continuă să creeze bariere tehnice care împiedică accesul și reutilizarea la scară largă a informațiilor din sectorul public în cadrul Uniunii.

(44)

Inițiativele comunitare referitoare la conținutul digital ar trebui să țină seama de specificitatea multilingvă și multiculturală a Comunității.

(45)

Resursele naturale, a căror utilizare prudentă și rațională este prevăzută la articolul 174 din tratat, includ, în afară de sursele de energie regenerabilă, petrolul, gazul natural și combustibilii solizi, care sunt surse esențiale de energie, dar și principalele surse ale emisiilor de dioxid de carbon.

(46)

Cartea verde a Comisiei intitulată „Spre o strategie europeană de securitate a aprovizionării cu energie” a constatat că Uniunea devine din ce în ce mai dependentă de sursele externe de energie și că dependența sa ar putea atinge procentul de 70 % peste 20-30 de ani. Prin urmare, cartea a subliniat necesitatea de a echilibra politica în materie de aprovizionare prin acțiuni clare în favoarea unei politici a cererii și a lansat un apel pentru un consum mai bine gestionat și ecologic, în special în sectoarele construcțiilor și transporturilor. De asemenea, cartea verde a atras atenția asupra necesității de a se acorda prioritate dezvoltării unor surse de energie noi și regenerabile ca răspuns la provocarea încălzirii globale și pentru a se atinge obiectivul stabilit deja în rezoluțiile și planurile de acțiune anterioare de 12 % din sursele de energie regenerabilă în consumul intern brut până în 2010.

(47)

Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile pe piața internă a electricității (20) impune statelor membre să stabilească obiective indicative naționale compatibile cu obiectivul indicativ global al Comunității de 12 % din consumul intern brut de energie până în 2010 și, în special, cu cota indicativă de 22,1 % din energia electrică produsă de surse de energie regenerabilă din consumul total de energie electrică din Comunitate până în 2010. Comunicarea Comisiei din 26 mai 2004, intitulată „Cota surselor de energie regenerabilă în UE”, a atras atenția asupra faptului că obiectivul de a atinge cota de 12 % de energie regenerabilă în consumul intern global al Comunității în 2010 nu va putea fi atins decât dacă se iau măsuri suplimentare semnificative.

(48)

Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor (21) impune statelor membre să aplice cerințe minime în materie de performanță energetică pentru clădirile noi și cele existente, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția regulată a cazanelor și a sistemelor de aer condiționat în clădiri.

(49)

Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport (22) impune statelor membre să se asigure că un procent minim de biocombustibili și de alți combustibili regenerabili sunt puși în vânzare pe piață.

(50)

Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE (23) impune statelor membre să analizeze potențialul național de aplicare a cogenerării de înalt randament și să instituie scheme de sprijin care reflectă potențialul național identificat.

(51)

Pentru a facilita punerea în aplicare a acestor măsuri comunitare, pentru a obține o penetrare mai mare pe piață a acestor surse de energie regenerabilă și pentru a spori eficiența energetică, sunt necesare programe specifice de promovare la nivel comunitar pentru a se crea condițiile de evoluție către sistemele energetice durabile și, în special, pentru a sprijini standardizarea echipamentelor destinate să producă sau să consume surse de energie regenerabilă, pentru a spori dezvoltarea tehnologiilor și pentru a răspândi cele mai bune practici în materie de gestiune a cererii. Același lucru se aplică și măsurilor comunitare referitoare la etichetarea eficienței energetice pe aparate electrice, electronice, de birou și de comunicații, la standardizarea aparatelor de iluminat, de încălzire și de aer condiționat. Prin urmare, este necesar să se instituie un program intitulat „Energie inteligentă – Europa”.

(52)

Programul „Energie inteligentă – Europa” ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor generale de ameliorare a diversității energetice și a siguranței aprovizionării și la sporirea competitivității societăților din Uniune, în special a IMM-urilor, protejând în același timp mediul și respectând angajamentele internaționale în acest domeniu. Măsurile de ameliorare a eficienței energetice în acest program specific ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra îmbunătățirilor tehnologice în procesele de producție și să propună randamente energetice datorită unei logistici îmbunătățite.

(53)

Pentru ca strategia existentă în materie de utilizare durabilă a energiei să producă efecte depline, este necesar să se asigure nu numai continuitatea eforturilor comunitare menite să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, ci și eliminarea barierelor netehnologice prin campanii de promovare mai eficiente, dar, mai ales, să se încurajeze investițiile și să se stimuleze adoptarea unor tehnologii inovatoare pe piață în întreaga Comunitate.

(54)

În afară de avantajele ecologice, sursele de energie regenerabilă și eficiența energetică reprezintă industriile cu cea mai mare creștere din Comunitate, creând locuri de muncă noi și inovatoare. Sectorul european al surselor de energie regenerabilă se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor de producere a energiei electrice regenerabile. Aceste tehnologii sunt benefice coeziunii economice și sociale și evită risipirea resurselor.

(55)

Decizia nr. 1230/2003/CE expiră la 31 decembrie 2006.

(56)

Trei sau patru domenii specifice din programul instituit prin Decizia nr. 1230/2003/CE ar trebui continuate în prezentul program-cadru: (i) promovarea eficienței energetice și a utilizării raționale a resurselor energetice (SAVE); (ii) promovarea surselor de energie noi și regenerabile (Altener); și (iii) promovarea eficienței energetice și a utilizării surselor de energie noi și regenerabile în transporturi (STEER).

(57)

Dimensiunea internațională (Coopener) a programului, instituită prin Decizia nr. 1230/2003/CE, ar trebui să fie continuată în cadrul noilor instrumente comunitare în materie de asistență externă ca parte integrantă dintr-un program tematic privind mediul și gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv a energiei. Cu toate acestea, ar trebui să existe o legătură strânsă între partea relevantă a programului tematic și programul „Energie inteligentă – Europa” pentru a ajuta IMM-urile să profite deplin de potențialele piețe pentru energie inteligentă, situate în afara Europei.

(58)

În conformitate cu principiile de bună guvernare și de îmbunătățire a reglementării, Comisia a însărcinat experți independenți pentru a realiza o evaluare ex ante a unui program comunitar multianual nou în domeniul energiei, astfel încât acesta să succeadă actualului program „Energie inteligentă – Europa” după 31 decembrie 2006. În raportul lor, experții au concluzionat că este necesar să se asigure continuitatea programului „Energie inteligentă – Europa” după 2006 și ca acesta să fie înnoit în cadrul unui instrument mai amplu și mai ambițios. De asemenea, acest program ar trebui instituit pentru a continua să se îmbunătățească poziția de forță și de excelență a Europei în domeniul tehnologiilor energetice durabile și al aplicațiilor acestora.

(59)

Ar trebui să se țină seama de necesitatea de a se asigura accesibilitate și o simplificare administrativă atunci când se pune în aplicare prezentul program-cadru. Comisia ar trebui să publice și să difuzeze la scară largă un manual de utilizare instituind un cadru clar, simplu și transparent de principii general aplicabile pentru participarea beneficiarilor la programul-cadru. Acest fapt ar trebui să faciliteze în special participarea IMM-urilor. Acest manual de utilizare ar trebui să descrie drepturile și obligațiile beneficiarilor; dispozițiile financiare, cum ar fi costurile eligibile și rata cofinanțării; principiile care reglementează normele și procedurile administrative, în special procedurile de cerere ușor de utilizat care implică, după caz, un proces cu două etape, cu condiția ca acest tip de procedură să nu extindă perioada dintre evaluarea și semnarea contractului; normele de utilizare și de diseminare a rezultatelor proiectului; și principiile de evaluare, de selecție și de atribuire a propunerilor.

(60)

Pe baza unei analize costuri-beneficii, Comisia poate recurge la o agenție executivă nouă sau existentă pentru a pune în aplicare programul-cadru, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (24).

(61)

Programul-cadru ar trebui să stimuleze, de asemenea, o reflecție asupra viitoarelor structuri și necesități ale politicilor europene în materie de inovație.

(62)

Având în vedere că obiectivele prezentei decizii referitoare la consolidarea competitivității și a inovației nu pot fi realizate în manieră suficientă de statele membre întrucât acestea necesită constituirea unor parteneriate multilaterale, o mobilitate transnațională și schimburi de informații la nivelul Comunității și, prin urmare, ținând seama de natura acțiunilor și a măsurilor necesare, acestea pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se stabilește la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge aceste obiective.

(63)

Ar trebui să se adopte măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (25).

(64)

Ținând seama de natura aspectelor care urmează să facă obiectul programelor specifice, Comisia ar trebui să fie asistată de comitete diferite pentru punerea în aplicare a fiecărui program specific. Aceste comitete se reunesc în același timp, în mod periodic, pentru a permite organizarea unor sesiuni comune, în vederea discutării problemelor orizontale sau de interes comun, astfel cum sunt identificate de Comitetul de gestiune a PAI.

(65)

Din motive de coerență sporită dintre diferitele elemente ale programului-cadru și de eficiență a acestuia, un comitet consultativ strategic pentru competitivitate și inovație ar trebui să acorde consultanță Comisiei.

(66)

Decizia nr. 456/2005/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2005 de stabilire a unui program comunitar multianual pentru a face conținutul digital european mai accesibil, mai ușor de utilizat și de exploatat (26) instituie un program multianual, cunoscut drept „eContentplus”. Decizia menționată expiră la 31 decembrie 2008. Măsurile prevăzute pentru a face conținutul digital mai accesibil, mai ușor de utilizat și de exploatat ar trebui să continue după această dată în cadrul programului de sprijinire a politicii în materie de TIC instituit prin prezenta decizie.

(67)

Măsurile prevăzute de Decizia 96/413/CE ar trebui integrate în Programul pentru inovație și spirit antreprenorial. Prin urmare, Decizia 96/413/CE ar trebui abrogată,

(a)

promovarea competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor;

(b)

promovarea tuturor formelor de inovație, inclusiv a ecoinovației;

(c)

accelerarea dezvoltării unei societăți informaționale durabile, competitive, inovatoare și accesibile tuturor;

(d)

promovarea eficienței energetice și a surselor de energie noi și regenerabile în toate sectoarele, inclusiv în cel al transporturilor.

(a)

Programul pentru inovație și spirit antreprenorial;

(b)

Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologia informației și comunicării (TIC);

(c)

Programul „Energie inteligentă – Europa”.

(a)

țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile prevăzute de Acordul SEE;

(b)

țările în curs de aderare și țările candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și condițiile generale de participare a acestor țări la programele comunitare, astfel cum sunt stabilite în deciziile consiliilor de asociere și în acordurile-cadru respective;

(c)

țările din Balcanii Occidentali, în conformitate cu dispozițiile care urmează să fie stabilite cu aceste țări după instituirea acordurilor-cadru referitoare la participarea lor la programele comunitare;

(d)

alte țări terțe, atunci când acordurile și procedurile permit acest lucru.

(a)

accesul la credite pentru lansarea și creșterea IMM-urilor și pentru investiții în activități inovatoare;

(b)

crearea unui mediu favorabil cooperării între IMM-uri, în special în domeniul cooperării transfrontaliere;

(c)

toate formele de inovație în întreprinderi;

(d)

ecoinovația;

(e)

cultura spiritului antreprenorial și a inovației;

(f)

reforma economică și administrativă referitoare la întreprinderi și inovație.

(a)

sporirea volumelor de investiții de fonduri de capital de risc și instrumente investiționale promovate de investitorii informali;

(b)

amplificarea printr-un efect de levier a acțiunii instrumentelor de finanțare printr-un împrumut în favoarea IMM-urilor;

(c)

îmbunătățirea mediului financiar pentru IMM-uri și a capacității acestora de a investi.

(a)

promovarea serviciilor de sprijinire a IMM-urilor;

(b)

sprijinirea măsurilor care ajută și încurajează IMM-urile să coopereze cu alte întreprinderi și cu alți actori transfrontalieri din domeniul inovației, inclusiv în ceea ce privește implicarea IMM-urilor în domeniul standardizării europene și internaționale;

(c)

încurajarea și facilitarea cooperării internaționale a întreprinderilor, inclusiv la nivel regional și prin intermediul rețelelor de întreprinderi care favorizează coordonarea și dezvoltarea activităților lor economice și industriale.

(a)

încurajarea, în conformitate cu o abordare sectorială, a inovației, a formării de grupuri, a unor rețele de inovație, a parteneriatelor între sectorul public și cel privat în materie de inovație și cooperare cu organizațiile internaționale în cauză și a utilizării gestiunii inovației;

(b)

sprijinirea programelor naționale și regionale de promovare a inovației în întreprinderi;

(c)

sprijinirea adoptării unor tehnologii și concepte inovatoare și a aplicării inovatoare a tehnologiilor și a conceptelor existente;

(d)

sprijinirea serviciilor de transfer transnațional de cunoștințe și de tehnologii, precum și a serviciilor de protecție și de gestiune a proprietății intelectuale și industriale;

(e)

dezvoltarea și explorarea unor tipuri noi de servicii de sprijinire a inovației;

(f)

promovarea tehnologiilor și a cunoștințelor prin sisteme de arhivare și de transfer de date.

(a)

sprijinirea adoptării de ecotehnologii și recursul la activități de ecoinovație;

(b)

efectuarea de coinvestiții în fondurile de capital de risc care furnizează capital propriu, inter alia, pentru societăți care investesc în ecoinovație în conformitate cu procedura prevăzută în anexa II;

(c)

promovarea rețelelor și a grupurilor de ecoinovație, precum și a parteneriatelor între sectorul public și cel privat în materie de coinovație, dezvoltarea serviciilor inovatoare pentru întreprinderi și facilitarea sau promovarea ecoinovației;

(d)

promovarea abordărilor noi și integrate referitoare la ecoinovație în domenii cum ar fi managementul de mediu și fabricarea ecologică a produselor, a proceselor și a serviciilor, ținând seama de ciclul lor de viață.

(a)

încurajarea mentalității, a capacităților și a culturii spiritului antreprenorial și echilibrarea riscurilor și avantajelor legate de activitatea antreprenorială, în special pentru femei și tineri;

(b)

încurajarea apariției unui mediu favorabil inovației, precum și dezvoltării și creșterii întreprinderilor;

(c)

susținerea unei politici de dezvoltare și de cooperare între actorii interesați, inclusiv a unei cooperări transnaționale între managerii de programe regionale și naționale, în special în vederea unei mai bune adaptări a programelor și a măsurilor la IMM-uri;

(d)

favorizarea creării și a transferului de întreprinderi.

(a)

culegerea de date, analizarea și monitorizarea performanței și dezvoltarea și coordonarea politicilor;

(b)

contribuția la definirea și la promovarea strategiilor de ameliorare a competitivității pentru sectorul industrial și cel al serviciilor;

(c)

încurajarea învățării reciproce între administrațiile naționale, regionale și locale, în vederea atingerii excelenței.

(a)

Instrumentul financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare (GIF);

(b)

Mecanism de garanții pentru IMM-uri (SMEG);

(c)

Schema pentru dezvoltarea capacității (CBS).

(a)

contribuie la crearea și la finanțarea IMM-urilor și la reducerea deficitului de capital propriu și de capital de risc, ceea ce împiedică IMM-urile să exploateze întregul lor potențial de creștere, în vederea îmbunătățirii pieței europene de capital de risc;

(b)

sprijinirea IMM-urilor inovatoare care au un potențial de creștere ridicat și, în special, a acelora care realizează proiecte de cercetare, de dezvoltare sau de inovație.

—

prima secțiune, denumită „GIF 1”, reglementează investițiile inițiale (înființare și lansare). Este vorba despre fonduri specializate de capital de risc, cum sunt fondurile de finanțare inițiale, fondurile care operează la nivel regional, fondurile axate pe anumite sectoare, tehnologiile sau acțiunile de cercetare și de dezvoltare tehnologică specifice și fondurile legate de incubatoarele de afaceri, care, la rândul lor, furnizează capital IMM-urilor. GIF 1 poate, de asemenea, să coinvestească în fondurile și în instrumentele investiționale promovate de investitorii informali;

—

a doua secțiune, denumită „GIF 2”, reglementează investițiile din etapa de expansiune și investește în fonduri specializate de capital de risc, care, la rândul lor, furnizează cvasicapital sau capital propriu IMM-urilor inovatoare care au un potențial de creștere ridicat în faza de expansiune. Investițiile care se încadrează în domeniul GIF 2 evită capitalurile de preluare sau de înlocuire destinate pentru dezmembrarea activelor.

(a)

furnizează contragaranții sau, după caz, cogaranții pentru schemele de garanții care operează în țările eligibile;

(b)

furnizează garanții directe pentru orice alți intermediari financiari adecvați.

—

prima secțiune, denumită „(a) finanțare prin împrumut (împrumut sau leasing)”, are rolul de a reduce dificultățile deosebite întâmpinate de IMM-uri în obținerea de credite, care apar fie ca urmare a riscului sporit perceput, asociat investițiilor în anumite activități cum ar fi dezvoltarea tehnologică, inovația și transferul de tehnologii, fie ca urmare a faptului că întreprinderile nu dispun de garanții suficiente;

—

a doua secțiune, denumită „(b) finanțare microcredit”, are rolul de a încuraja instituțiile financiare să joace un rol mai important în acordarea de împrumuturi mai mici, care implică în mod normal costuri de gestionare unitare proporțional mai mari pentru cei care contractează împrumuturile și nu au garanții suficiente. În afară de garanții sau contragaranții, intermediarii financiari pot beneficia de subvenții pentru a reduce costurile administrative ridicate inerente finanțării microcredit;

—

a treia secțiune, denumită „(c) garanții pentru investiții în capitaluri proprii sau cvasicapitaluri în IMM-uri”, include investițiile care furnizează capital la înființare și/sau capital la lansare, precum și finanțare de tip „mezanin”, pentru a reduce dificultățile deosebite întâmpinate de IMM-uri din cauza structurii lor financiare slabe și pe cele care apar în urma transferului de întreprinderi;

—

a patra secțiune, denumită „(d) titlurizarea portofoliilor de credite permise IMM-urilor”, are rolul de a mobiliza mijloacele suplimentare de finanțare pentru IMM-uri prin împrumut, în cadrul acordurilor adecvate de partajare a riscului cu instituțiile financiare vizate. Sprijinul pentru aceste tranzacții este condiționat de angajamentul instituțiilor emitente de a acorda o parte semnificativă din lichiditățile rezultate din capitalurile mobilizate pentru noi împrumuturi destinate IMM-urilor într-un termen rezonabil. Valoarea acestei noi finanțări prin împrumut se calculează în funcție de valoarea de risc a portofoliului garantat și se negociază, în paralel cu termenul, în manieră individuală cu fiecare instituție emitentă.

(a)

îmbunătățirea competențelor tehnice în materie de investiții și tehnologie a fondurilor și a altor intermediari financiari care investesc în IMM-uri inovatoare sau în IMM-uri cu potențial de creștere;

(b)

stimularea ofertei de credite pentru IMM-uri prin îmbunătățirea procedurilor de evaluare a cererilor de credit ale IMM-urilor.

(a)

servicii de informație, feedback, de cooperare între întreprinderi și de internaționalizare;

(b)

servicii de inovație și de transfer atât al tehnologiei, cât și al cunoștințelor;

(c)

servicii de încurajare a participării IMM-urilor la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT.

(a)

studii, culegere de date, studii și publicații, bazate pe cât posibil pe statistici oficiale;

(b)

proiecte de înfrățire și reuniuni ale experților, inclusiv experți din instituții publice, experți trimiși de IMM-uri și de alte părți interesate, conferințe și alte manifestări;

(c)

campanii de sensibilizare, proiecte de lucru în rețea și alte acțiuni relevante;

(d)

analiza comparativă a performanțelor naționale și regionale și acțiuni de identificare, precum și diseminarea și punerea în aplicare a bunelor practici.

(a)

realizează analize și monitorizează competitivitatea și problemele sectoriale, inclusiv în vederea stabilirii raportului anual al Comisiei referitor la competitivitatea industriei europene;

(b)

elaborează analize de impact ale măsurilor comunitare de o importanță deosebită pentru competitivitatea întreprinderilor și le publică în vederea identificării domeniilor din legislația în vigoare care necesită simplificare sau în scopul de a elabora măsuri legislative noi, astfel încât inovația să fie mai atractivă în cadrul Comunității;

(c)

evaluează aspecte sau măsuri specifice de punere în aplicare referitoare la Programul pentru spirit antreprenorial și inovație;

(d)

diseminează informațiile adecvate referitoare la Programul pentru spirit antreprenorial și inovație.

(a)

măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acestora;

(b)

prioritățile;

(c)

obiectivele calitative și cantitative;

(d)

criteriile de evaluare adecvate, precum și indicatorii calitativi și cantitativi care permit evaluarea eficacității în ceea ce privește obținerea rezultatelor care contribuie la realizarea obiectivelor din programele specifice și din programul-cadru în ansamblu;

(e)

calendarele operaționale;

(f)

normele referitoare la participare;

(g)

criteriile de selecție și de evaluare a măsurilor.

(a)

dezvolta spațiul unic european al informației și de a consolida piața internă a produselor și a serviciilor TIC, precum și pe cea a produselor și a serviciilor bazate pe TIC;

(b)

stimula inovația prin adoptarea la scară largă a TIC și prin investiții în TIC;

(c)

crea o societate informațională deschisă tuturor și servicii mai eficiente și mai rentabile în domenii de interes public și de a ameliora calitatea vieții.

(a)

asigura un acces transparent la serviciile bazate pe TIC și de a institui condițiile generale favorabile convergenței rapide, adecvate și efective a comunicațiilor și a serviciilor digitale, ținând seama, inter alia, de interoperabilitate, de utilizarea standardelor deschise, precum și de aspectele privind securitatea și fiabilitatea;

(b)

ameliora condițiile de dezvoltare a conținutului digital, ținând seama de multilingvism și de diversitatea culturală;

(c)

monitoriza progresul societății informaționale europene, prin culegerea datelor și analiza datelor referitoare la dezvoltare, disponibilitatea și utilizarea serviciilor de comunicație digitală, inclusiv accesul la bandă largă și adoptarea sa, precum și evoluția conținutului și a serviciilor.

(a)

promova inovația proceselor, serviciilor și a produselor bazate pe TIC, în special în IMM-uri și în serviciile publice, ținând seama de cerințele necesare de competențe;

(b)

facilita interacțiunea, precum și parteneriatele dintre sectorul public și cel privat, în vederea accelerării inovației și a investițiilor în TIC;

(c)

promova și a face mai bine cunoscute oportunitățile și beneficiile pe care TIC și noile sale aplicații le oferă cetățenilor și întreprinderilor, inclusiv de a consolida încrederea în noile tehnologii și deschiderea către acestea, precum și de a stimula dezbaterea la nivel european în ceea ce privește noile tendințe și evoluții în materie de TIC.

(a)

spori accesul la TIC, inclusiv la conținutul digital, și de a generaliza alfabetizarea digitală;

(b)

consolida încrederea în TIC și de a îmbunătăți asistența acordată utilizatorilor, cu o atenție deosebită pentru protecția vieții private;

(c)

îmbunătăți calitatea, eficiența, disponibilitatea și accesul la serviciile electronice în domeniile de interes public și pentru a participa la viața socială prin intermediul TIC, în special, după caz, prin intermediul serviciilor publice interoperabile paneuropene sau transfrontaliere, precum și de a dezvolta elementele de interes comun și schimbul de bune practici.

(a)

proiecte, inclusiv proiecte de punere în aplicare, proiecte-pilot, și proiecte de primă aplicație comercială;

(b)

acțiuni privind cele mai bune practici menite să disemineze cunoștințe și să împărtășească experiența dobândită în Comunitate;

(c)

rețelele tematice care grupează părți interesate diferite în jurul unui obiectiv dat, astfel încât să se faciliteze activitățile de coordonare și transferul de cunoștințe.

(a)

studii, culegere de date, studii și studii în cadrul publicațiilor, bazate, pe cât posibil, pe statistici oficiale;

(b)

reuniuni ale experților, inclusiv experți din instituții publice, experți trimiși de IMM-uri și de alte părți interesate, conferințe și alte evenimente;

(c)

campanii de sensibilizare, proiecte de lucru în rețea și alte inițiative adecvate;

(d)

analize comparative ale performanțelor naționale și acțiuni de identificare a bunelor practici, inclusiv diseminarea și punerea lor în aplicare.

(a)

campanii de promovare, diseminare, informare și comunicare;

(b)

schimburi de informații, de cunoștințe și de experiență, organizarea de conferințe, seminarii, ateliere de lucru sau alte reuniuni și gestionarea activităților desfășurate în grupuri.

(a)

măsurile necesare pentru punerea sa în aplicare;

(b)

prioritățile;

(c)

obiectivele calitative și cantitative;

(d)

criteriile de evaluare și indicatorii calitativi și cantitativi adecvați pentru analizarea eficacității în ceea ce privește obținerea rezultatelor care vor contribui la atingerea obiectivelor programelor specifice și a celor ale programului-cadru în ansamblu;

(e)

calendarele operaționale;

(f)

normele privind participarea;

(g)

criteriile de selecție și de evaluare a măsurilor.

(a)

încuraja eficiența energetică și utilizarea rațională a resurselor energetice;

(b)

promova sursele de energie nouă și regenerabilă și de a încuraja diversitatea energetică;

(c)

promova eficiența energetică și utilizarea surselor de energie nouă și regenerabilă în transporturi.

(a)

furniza elementele necesare pentru a spori durabilitatea, pentru a dezvolta potențialul orașelor și al regiunilor, precum și pentru a pregăti măsurile legislative necesare pentru realizarea obiectivelor strategice în cauză, pentru a dezvolta mijloacele și instrumentele care permit monitorizarea, supravegherea și evaluarea impactului măsurilor adoptate de Comunitate și de statele sale membre în domeniile de acțiune ale programului;

(b)

stimula investițiile în tehnologii noi și foarte performante în domeniul de eficiență energetică, al surselor de energie regenerabilă și al diversității energetice, în ansamblul statelor membre, inclusiv în sectorul transporturilor, favorizând tranziția între demonstrarea cu succes a tehnologiilor inovatoare și comercializarea lor eficientă, pe scară largă, pentru a conferi un efect multiplicator investițiilor în sectorul public și în cel privat, pentru a promova tehnologiile de interes strategic, pentru a reduce costurile, pentru a spori experiența pieței și pentru a contribui la reducerea riscurilor financiare și a altor riscuri și bariere percepute care împiedică acest tip de investiție;

(c)

îndepărta obstacolele netehnologice în calea unor scheme eficiente și inteligente de producție și de consum de energie, încurajând îmbunătățirea capacităților instituțiilor, inter alia, la nivel local și regional, sensibilizând publicul, în special prin intermediul sistemului de învățământ, încurajând schimburile de experiență și de know-how între principalii actori în cauză, întreprinderi și cetățeni în general și stimulând diseminarea celor mai bune practici și a celor mai bune tehnologii, în special prin mijloace de promovare la nivel comunitar.

(a)

îmbunătăți eficiența energetică și utilizarea rațională a energiei, în special în sectoarele industriei și construcțiilor, cu excepția acțiunilor care se încadrează la articolul 41;

(b)

sprijini elaborarea măsurilor legislative și a punerii în aplicare a acestora.

(a)

promovarea surselor de energie noi și regenerabile pentru producția centralizată și descentralizată de energie electrică, încălzire și răcire și sprijinirea, astfel, a diversității surselor de energie, cu excepția acțiunilor care se încadrează la articolul 41;

(b)

integrarea surselor de energie noi și regenerabile în mediul local și în sistemele energetice;

(c)

sprijinirea elaborării de măsuri legislative și punerea în aplicare a acestora.

(a)

sprijinirea inițiativelor privind toate aspectele energetice din transporturi și diversificarea combustibililor;

(b)

promovarea utilizării combustibililor regenerabili și a eficienței energetice în transporturi;

(c)

sprijinirea elaborării de măsuri legislative și punerea în aplicare a acestora.

(a)

integrarea eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă în anumite sectoare ale economiei;

(b)

combinarea diferitelor instrumente, unelte și actori în cadrul aceleiași acțiuni sau al aceluiași proiect.

(a)

studii strategice, bazate pe analize partajate și pe monitorizarea regulată a evoluțiilor pieței și a tendințelor în materie de energie pentru pregătirea viitoarelor măsuri legislative sau pentru revizuirea legislației existente, inclusiv în ceea ce privește funcționarea pieței interne a energiei, pentru punerea în aplicare a strategiilor pe termen mediu și lung în domeniul energiei, în vederea promovării dezvoltării durabile, pentru a pregăti angajamentele voluntare pe termen lung care urmează să fie stabilite cu industria de resort și cu celelalte părți interesate, precum și pentru elaborarea standardelor și a sistemelor de etichetare și de certificare, cooperând, după caz, cu țări terțe și cu organizații internaționale;

(b)

crearea, extinderea sau reorganizarea structurilor și a instrumentelor pentru o dezvoltare energetică durabilă, inclusiv pentru o gestiune energetică locală și regională, precum și pentru dezvoltarea produselor financiare și a instrumentelor de piață adecvate, pe baza experienței rețelelor precedente și actuale;

(c)

promovarea sistemelor și a echipamentelor energetice durabile, pentru a accelera penetrarea lor pe piață și pentru a stimula investițiile care facilitează tranziția de la demonstrație la comercializarea tehnologiilor mai performante, a campaniilor de sensibilizare și crearea capacităților instituționale;

(d)

dezvoltarea structurilor de informare, educație și formare profesională, utilizarea rezultatelor, promovarea și diseminarea know-how-ului și a celor mai bune practici care implică toți consumatorii, diseminarea rezultatelor acțiunilor și ale proiectelor, precum și cooperarea cu statele membre prin intermediul rețelelor operaționale;

(e)

monitorizarea punerii în aplicare și analiza impactului actelor cu putere de lege și al măsurilor adiacente comunitare.

(a)

măsurile necesare pentru punerea sa în aplicare;

(b)

prioritățile;

(c)

obiectivele calitative și cantitative;

(d)

criteriile de evaluare și indicatorii calitativi și cantitativi adecvați, în vederea analizării eficienței în ceea ce privește obținerea rezultatelor care vor contribui la realizarea obiectivelor programelor specifice și a celor din programul-cadru în ansamblul său;

(e)

calendare operaționale;

(f)

norme de participare;

(g)

criteriile de evaluare și selecția măsurilor.

(a)

Comitetul pentru Programul de inovație și spirit antreprenorial, denumit „Comitetul de gestiune al PIS (CPIS)”;

(b)

Comitetul pentru Programul de sprijinire a politicii în materie de TIC, denumit „Comitetul de gestiune al TIC (CTIC)”;

(c)

Comitetul pentru Programul „Energie inteligentă – Europa”, denumit „Comitetul de gestiune EIE (CEIE)”.

(a)

60 % din bugetul global pentru realizarea Programului pentru inovație și spirit antreprenorial, din care aproximativ o cincime se alocă pentru promovarea ecoinovației;

(b)

20 % din bugetul global pentru realizarea Programului de sprijinire a politicii în materie de TIC;

(c)

20 % din bugetul global pentru realizarea Programului „Energie inteligentă – Europa”.

—

durata totală a instrumentului în cauză și cerințele de monitorizare corespunzătoare care depășesc perioada de angajare bugetară;

—

țările eligibile;

—

gradul de noutate și de complexitate a instrumentului;

—

numărul activităților asociate, cum ar fi studii de piață, identificarea intermediarilor și negocierile cu aceștia, structurarea tranzacțiilor, încheierea, monitorizarea și raportarea.

—

fonduri noi care pot avea un rol de catalizator deosebit de important în dezvoltarea piețelor de capital de risc pentru o anumită tehnologie sau într-o anumită regiune;

—

fonduri care au drept obiect principal investiția în IMM-urile active în domeniul ecoinovației;

—

fonduri constituite de echipe de gestionare debutante.

—

volumul finanțării puse la dispoziția IMM-urilor (sub formă de împrumuturi, capital propriu sau cvasicapital) și/sau

—

accesul IMM-urilor la finanțare și/sau

—

riscurile în materie de finanțare în IMM-uri, asumate de către intermediarul în cauză.

—

pentru GIF (instrument financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare), numărul IMM-urilor la care acesta ajunge și numărul locurilor de muncă create;

—

rata de recuperare (a investiției) pentru investitori;

—

în ceea ce privește mecanismul SMEG, numărul și valoarea împrumuturilor acordate de către intermediarii financiari IMM-urilor, numărul IMM-urilor la care acesta ajunge, precum și numărul și valoarea împrumuturilor nerambursabile;

—

pentru acțiunea „Capital la înființare”, numărul organizațiilor sprijinite și volumul investițiilor în capitalul la înființare;

—

pentru acțiunea „Parteneriat”, numărul intermediarilor sprijiniți și al IMM-urilor la care aceasta a ajuns;

—

rezultatele specifice în materie de ecoinovație.

(a)

Servicii de informație, feedback, cooperare între întreprinderi și de internaționalizare:

(b)

Servicii de inovație și de transfer al tehnologiilor și cunoștințelor:

(c)

Servicii care încurajează participarea IMM-urilor la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT: