Svoboda | Graniru | BBC Russia | Golosameriki | Facebook
Jump to content

Nō Wikipedia Māori
Ngā rāhui tō

Ko te (i te reo Hawaii: , i te reo Whītī: dovu, i te reo Marāiu: tebu takea mai i kupu reo Ahiteronīhia i mua: *tebuS)[1] o tōhuka he ingoa ki te ruarua momo rākau kai whakatuputupu ki ngā whenua pārūrū ki te Ao-o-Kiwa ka punia me te ingoa pūtaiao he Saccharum.[2] He momo Saccharum officinarum me te Saccharum sinense ō tēnei puninga, ēnei momo puhia mai te motu Taiwana ki te rarurohe Āhia-ki-te-Rāwhiti.[3]

Wai tō

Ko te rākau e mōhio ana ngā tangata ki te hauakea hei haha wai reka[3] me te rawa taketake ki te whakanao o te pakapaka whakareka kai o "huka" (i te reo Hawaii: kōpaʻa "paka tō").[4] He tipu tēnei i mauria haere e ngā tīpuna Ao-o-Kiwa ā ngā motu o Hawai'i, engari kare i ora tenei rakau mea ai te āhuarangi makariri ki Aotearoa.[5] Ko te tō he te tipu huanga mō te tangata whenua Hawaii. Heoi anō, ka whakahurui te mana kōkuhu Hononga-o-Amerika te mahi tūkino ki te ngā urupuia nui ki te tangata whenua Hawaii muri i raupatu i rātou motu hei haha huka.[6]

Ngā whakaahua[takatā | takatā pūtake]

Tohutoro[takatā | takatā pūtake]

  1. Malcolm Ross, Andrew Pawley & Meredith Osmond (2008). The Lexicon of Proto Oceanic: The culture and environment of ancestral Oceanic society. Pukapuka tua-3: Plants. Ng. wh. 390-391. ISBN 9780858835894.
  2. Saccharum L. Plants of the World Online. 2024.
  3. 3.0 3.1 "Sugarcane in Prehistory" (April 1993). Archaeology in Oceania 28 (1): 1–7. doi:10.1002/j.1834-4453.1993.tb00309.x. 
  4. Kenneth F. Kiple & Kriemhild Coneè Ornelas (2000). The Cambridge World History of Food. Cambridge University Press. Wh. 438. ISBN 9781139058636.
  5. Louise Furey (2006). Maori Gardening: An archaeological perspective. Wh. 10. Te Papa Atawhai. ISBN 047814122X.
    – "Ngā tupu mai i Hawaiki". Te Ara. 24 Noema 2008.
  6. Chronicling America: Historic Newspapers from Hawaiʻi and the U.S.: Sugar Industry. University of Hawaiʻi at Mānoa Library.