Al Biruni

Al Biruni
Date personale
Nume la naștere	محمد بن احمد البيروني
Poreclă	أبو الريحان
Născut	4 septembrie 973 d.Hr. Kath⁠(d), Sāmānizii și renașterea Iranului⁠(d)
Decedat	9 decembrie 1048 (75 de ani) Ghazni, Ghaznavid Empire⁠(d)
Religie	islam
Ocupație	filozof chimist geograf polihistor matematician cartograf[*]​ astronom traducător antropolog fizician astrolog[*]​ istoric lingvist indologist[*][[indologist (scholar of Indian literature, history, philosophy, etc.)|​]] scriitor farmacist humanist[*][[humanist (occupation)|​]] botanist[*]​
Limbi vorbite	limba persană Xorazmiy tili[*][[Xorazmiy tili (extinct East Iranian language closely related to Sogdian)|​]] (limbă maternă) limba greacă veche Ebraica biblică arhaică Limba siriacă limba sanscrită limba arabă
Activitate
Domiciliu	Ray Ghazni Gorgan
Porecle	أبو الريحان

Al Biruni

Muhammed Ibn Ahmed Abu Raiham Al Biruni (în persană: ابوریحان بیرونی; în arabă: أبو الريحان البيروني; născut la Kath, Khwarazm (astăzi Karakalpakstan, Uzbekistan), pe 15 septembrie 973, decedat în Ghazna (acum Ghazni, Afganistan) pe 13 decembrie 1048), a fost un enciclopedist persan

Biografie

S-a născut în regiunea Khwarazm din Uzbekistanul actual, în apropierea orașului Horezmcare care era un puternic centru comercial și cultural, în epoca de aur a islamului. Astăzi, localitatea natală îi poartă numele.

Înclinarea către studiu s-a manifestat încă din copilărie. Mai întâi a urmat școlile musulmane din Horezmi. A fost elev al lui Abu Nasr Mansur și a fost coleg cu Avicenna cu care a purtat un intens schimb de idei.

Din cauza conflictelor dintre clerici, este nevoit să întrerupă studiile superioare, fiind nevoit să plece în Persia, stabilindu-se în diverse orașe.

Împreună cu dascălul său, a lucrat la Academia din Kiad (care era capitala Horezmului medieval), înființată de șahul Al-Mamun II, iar după ce sultanul Mahud a cucerit Horezmul (1017), a fost nevoit să se mute la Ghazni (pe atunci în India), unde a studiat limba sanscrită, filozofia și literatura hindusă, despre care a scris o cronică în 1031.

Contribuții

A contribuit cu numeroase lucrări în matematică, filozofie, geodezie, astronomie, medicină, fizică, lingvistică, istorie, fiind un reprezentant strălucit al culturii arabe.

A acordat o atenție deosebită numărului π și era convins, deși nu putea demonstra, că nu se putea rezolva cuadratura cercului, susținând că raportul dintre lungimea cercului și diametrul lui este un număr irațional.

A tradus și a comentat operele matematicienilor greci, în Islah al Majist (cca. 1030).

Este cunoscut pentru a fi studiat teza rotației Pământului în jurul axei sale și privitoare la revoluția acestuia în jurul Soarelui.

Concepții filosofice

Concepțiile sale filosofice erau idealiste, dar teza materialistă, pe care a formulat-o, intra în contradicție cu ideologia dominantă a islamului.

Al Biruni căuta întotdeauna o explicație științifică, realistă a fenomenelor.

Concepția socială este progresistă, deoarece condamna nedreptățile comise de emirii absolutiști.

Al Biruni poate fi considerat un precursor al savanților din epoca Renașterii.

Scrieri

Al Biruni a scris peste 100 de lucrări de matematică, știință și călătorii:

• 1031: Despre India, care conține date istorice despre descoperirile științifice ale indienilor în matematică și astronomie;
• 1030: Al-Kanun al-Mas’udi fi-al- hai’a vanudjum o lucrare foarte importantă pentru istoria trigonometriei, unde sunt adunate diferite demonstrații ale teoremelor (printre care demonstrația pentru teorema sinusurilor), construcții ingenioase (nonagonul, octodecagonul), ideea considerării cercului trigonometric cu rază unitară - ceea ce în Europa se întâlnește prima oară la matematicianul Thomas Bredwardine (Bradwardinus) (cca. 1290-1349), reguli pentru interpolarea liniară și pătratică, intrând în utilitate generală datorită matematicianului și fizicianului elvețian Leonhard Euler (1784).
• 1036: Cartea despre coarde, în care sunt adunate diferite demonstrații ale teoremelor fundamentale din geometrie și trigonometrie;
• Fi rașikat al-Hind, tratat de algebră, unde prezintă regula de trei simplă, directă și inversă, regula celor 5, 7 și a mai multor mărimi (în număr impar), teoria raporturilor, extragerea rădăcinii pătratice și cubice, rezolvări de ecuații;
• 1030: Canon al-Masudi seu Tractatus geografico-astronomicus;
• Monumentele generațiilor trecute, un tratat de filozofie în care a dezvoltat teoria lui Aristarh relativ la sistemul lumii.

Posteritatea

Lucrările lui Al Biruni au fost traduse în aproape toate limbile europene. Despre el a scris istoricul german H. Suter în 1910.

Bibliografie

• colectiv de autori, Figuri ilustre din Evul mediu, Editura Tineretului

Legături externe

• en Abu Arrayhan Muhammad ibn Ahmad al-Biruni^{[nefuncțională]}
• ro Savanți uitați ai Orientului