Zsófia Balla
| Zsófia Balla | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (75 de ani)  Cluj, România |
| Părinți | Károly Balla[*] Q112286556[*] |
| Căsătorită cu | Marius Tabacu[*] Báthori Csaba[*] |
| Cetățenie |  România Ungaria[1] |
| Ocupație | jurnalistă poet eseistă scriitoare traducătoare |
| Limbi vorbite | limba maghiară[2] limba română limba germană |
| Note | |
| Premii | Poet-laureat al Republicii Ungare[*] Premiul Tibor Déry[*] Premiul Attila József Artisjus-díj[*] Látó-nívódíj[*] Budapest XIII. kerülete díszpolgára[*] |
Modifică date / text  | |
Zsófia Balla (n. , Cluj, România) este o poetă și eseistă maghiară de origine română. Este considerată una dintre cele mai proeminente poete din Ungaria.[3]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Balla s-a născut în orașul Cluj, România, din părinți etnici maghiari. Tatăl ei a fost scriitor, iar mama, profesoară de limba germană. A studiat muzica (vioara) la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, unde a absolvit în 1972. După ce a divorțat de primul ei soț, s-a căsătorit cu poetul Csaba Báthori în 1997.[4]
După publicarea primelor sale poezii în revista Igaz Szó în 1965, prima sa colecție de poezie A dolgok emlékezete (Amintirea lucrurilor) a fost publicată la București în 1968 de către editura Kriterion. Din 1972, a lucrat în departamentul maghiar al postului de radio din Cluj ca redactor muzical până când postul a fost închis în 1985. Ulterior a lucrat ca jurnalist pentru ziarul național românesc Előre și ca redactor literar pentru două reviste săptămânale. În 1990, a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din Ungaria și în 1992 s-a alăturat comitetului de redacție al revistei literare maghiare Jelenkor. Din 1993, ea locuiește alternativ Cluj-Napoca, România și Budapesta, Ungaria.[3][4]
Premii[modificare | modificare sursă]
Considerată a fi una dintre cele mai proeminente poete din Ungaria, a primit numeroase premii, inclusiv Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1984 și 1991), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1980) și Premiul maghiar Attila József în 1996. În 2008, a devenit Laureată a Republicii Ungare (Magyar Köztársaság Babérkoszorúja).[4][5]
Lucrări scrise (selecție)[modificare | modificare sursă]
Balla a publicat următoarele colecții de poezie:[5]
- 1968: A dolgok emlékezete (Amintirea lucrurilor), Irodalmi és Művészeti Kiadó, București
- 1971: Apokrif ének (Cântare apocrifă), Kriterion, București
- 1975: Vízláng versek (Flacără de apă), Kriterion, București
- 1980: Második személy (A doua persoană), Kriterion, București
- 1983: Kolozsvári táncok (Dansuri din Cluj), Kriterion, București
- 1985: Hóka fóka fióka, Kriterion, București
- 1991: A páncél nyomai, Kriterion, București, 1991
- 1993: Egy pohár fű, Jelenkor, Pécs
- 1995: Ahogyan élsz, Jelenkor, Pécs
- 1997: Triangulum, avagy száz ördög közt három szentek, Seneca, Budapesta
- 2002: A harmadik történet, Jelenkor, Pécs, ISBN: 9636763097
- 2009: A nyár barlangja, Budapesta, Kalligram Kiadó
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ LIBRIS, , accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b „Zsófia Balla” (în germană). lyrikline. Accesat în .
- ^ a b c Gabor Gyukics. „Zsófia Balla”. Jewish Women's Archive. Accesat în .
- ^ a b „Balla Zsófia” (în maghiară). szepiroktarsasaga.hu. Arhivat din original la . Accesat în .
_–_crop.jpg)
.jpg)
