Svoboda | Graniru | BBC Russia | Golosameriki | Facebook
Sari la conținut

Bazinga rieki

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bazinga rieki
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăCnidaria
SubîncrengăturăMedusozoa
ClasăScyphozoa
SubclasăDiscomedusae
OrdinRhizostomeae
SubordinPtychophorae
FamilieBazingidae
GenBazinga
Nume binomial
Bazinga rieki[1]
Gershwin, 2013

Bazinga rieki este o specie de meduză, singura cunoscută din genul Bazinga, întâlnită pe coasta centrală de est a Australiei[2].

Biologii marini Lisa-Ann Gershwin și Peter Davie au descris meduza în iunie 2013 pe baza holotipului care a fost colectat din apa puțin adâncă a Râului Brunswick din nordul New South Wales în timpul fluxului. Epitetul specific se referă la Denis Riek, care a fotografiat un exemplar în nordul New South Wales, ceea ce dus la descoperirea sa.

Bazinga rieki nu putea fi plasată în nici o familie sau subordin de meduze rizostome, așadar a fost creată o nouă familie, Bazingidae. Aceasta reprezintă un nou subordin al Rhizostomae, numit Ptychophorae[2]. Bazinga rieki are un corp gros, rotund, translucid și incolor, a cărui suprafață superioară este acoperită cu negi mici cu galben în centru.

Faldurile musculare subumbrelare sunt maro-aurii, culoarea lor fiind derivată din zooxantele. Cu un diametru de sub 2 centimetri[2], cam cât o boabă de strugure[3], este mult mai mic decât orice altă meduză rizostomă. Are un stomac mare circular, care ocupă peste jumătate din organism și este vizibil de dedesubt. Are o ropalie cu glugă, spre deosebire de orice alte meduze rizostome.

Numele genului, Bazinga, are două referințe culturale. În primul rând, ca o expresie colocvială utilizată de către personajul fictiv Dr. Sheldon Cooper în programul de televiziune Teoria Big Bang atunci când își păcălește prietenii, deoarece dimensiunea sa mică a dus la interpretarea greșită ca pui al altei specii, precum meduza similară Catostylus mosaicus. În al doilea rând, termenul bazinga se referă și la o harpă cu șapte coarde, iar canalele drepte radiale ale aceastei noi specii amintesc de astfel de coarde[2].