Lista publicațiilor științifice ale lui Albert Einstein cuprinde date referitoare la lucrările științifice, publicate în timpul vieții de către Albert Einstein.
În prima coloană a tabelelor, fiecare lucrare este marcată cu un indice luat, din bibliografia Schilpp (Albert Einstein: Philosopher-Scientist, pag. 694–730), urmat de indicele corespunzător din Einstein's Collected Papers (Colecția lucrărilor lui Einstein).Referințele complete la aceste două bibliografii se pot găsi în secțiunile Referințe și Bibliografie de la sfârșitul articolului.Indicii Schilpp sunt utilizați ca referințe de căutare în ultima coloană: „Clasificări și note”.Coloana a doua indică anul publicării (care uneori nu coincide cu anul redactării manuscrisului), urmat de coloana a treia, ce cuprinde titlul original (în limba în care a fost publicată) și traducerea în limba română.Titlurile românești, în general pentru lucrările importante sunt identice cu cele folosite în literatura de specialitate din România.Pentru unele lucrări, de regulă recenzii, prelegeri festive sau comentarii de importanță redusă, pentru care nu există traduceri oficiale, s-au folosit traduceri neoficiale, realizate de contribuitorii versiunii românești al prezentului articol; aceste titluri sunt marcate cu simbolul § suprascris.Coloana a patra cuprinde titlul revistelor sau periodicelor în care au apărut lucrările, cu specificarea volumului, numărului și paginilor la care se găsește textul original.De asemenea, tot această coloană cuprinde după caz, legăturile externe către versiunea originală a lucrării.În prezentarea de bază, lucrările sunt evidențiate în ordinea cronologică a publicării lor, existând posibilitate rearanjării lor în ordine alfabetică prin simplu click pe săgeata din antetul tabelului corespunzător coloanei în care se face rearanjarea.Dacă se dorește aranjarea lucrărilor după criteriul apartenenței lor la un domeniu anume al fizicii, este suficient să se acționeze cu simplu click pe săgeata din capul coloanei „Clasificări și note”; efectul va fi gruparea lucrărilor pe subiecte; în tabel vor apărea toate articolele care au ca temă „Termodinamica”, de exemplu, prezentate în ordine cronologică în cadrul temei.Pentru tipărirea versiunii rearanjate a tabelului, se poate utiliza direct web-browser Print option; opțiunea „Versiune de tipărit” de la „trusa de unelte” din stânga paginii, se poate folosi numai pentru tipărirea versiunii de bază.În cadrul tabelului, acolo unde se impunea, s-au inserat note de subsol cu rolul de a explica, fie conținutul unor câmpuri din tabel, fie terminologia științifică din text sau anumite ambiguități.Rândurile din cadrul tabelului, ce conțin informații despre lucrări srise în colaborare cu alți autori sunt colorate în galben deschis.
Multitudinea scrierilor lui Einstein care nu au un caracter strict științific nu au fost cuprinse în prezenta listă.
Cronologia activității științifice și temele majore
Următoarea cronologie a activității științifice a lui Albert Einstein prezintă principalele etape și temele cele mai importante abordate în domeniul fizicii teoretice în contextul listelor de lucrări prezentate. Etapele activității sunt denumite așa cum apar în majoritatea biografiilor, respectiv în suplimentul bibliografic al lui Paul Arthur Schilpp[2] din Albert Einstein: Philosopher-Scientist, Volume II (Albert Einstein:Savant-filozof). New York: Harper and Brothers Publishers (Harper Torchbook edition), lucrare ce conține calsificarea bibliografică a integralei operei științifice al lui Albert Einstein.
Între 1901-1905, imediat după absolvirea studiilor universitare, se dedică cercetărilor teoretice din domeniul fizicii moleculare, din 1901 începe publicarea seriei de articole în prestigioasa revistă Annalen der Physik (Anuarul de fizică). Majoritatea acestor lucrări au fost încercări de teoretizare a unor fenomene cum sunt: capilaritatea, conductivitatea electrică în electroliți și interpretări ale conceptelor și principiilor termodinamicii.
Anul 1905 se remarcă prin prolifica activitate de cercetare și publicare în domeniul fizicii teoretice, publicând peste 50 de articole și recenzii, dintre care se remarcă cinci articole, care aveau să contribuie decisiv la fundamentarea fizicii moderne. În acest an, el obține titlul de doctor în fizică cu o disertație privind determinarea dimensiunii moleculelor. Biografii și apologeții, numesc anul 1905, anul miraculos al lui Einstein. Prin hotărârea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, din 1 iunie2004, anul 2005 a fost declarat: An Internațional al Fizicii[3] în amintirea împlinirii a 100 de ani de la publicarea importantelor lucrări ale lui Einstein.
În același an, pune bazele teoriei relativității restrânse în articolul Zur Elektrodynamik bewegter Körper (Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare), prin care extinde principiul relativității galileine asupra tuturor legilor fizicii și postulează invarianța vitezei luminii; negând existența referențialelor în repaus absolut, pune capăt disputei științifice de peste un secol asupra existenței eterului universal.[8] Principiile relativității restrânse, sunt la ora actuală unanim acceptate de lumea științifică și sunt considerate ca fiind dintre cele mai fundamentale legi ale naturii.Einstein a arătat că toate consecințele ce decurg din principiile relativității restrânse se pot deduce din aplicarea grupului transformărilor lui Lorentz. Cele mai notabile consecințe ce decurg din teoria relativității sunt: Dilatarea temporală, Relativitatea simultaneității, Contracția Lorentz.
Ca o dezvoltare a teoriei relativității restrânse, publică articolul Ist die Trägheit eines Körpers von seinem Energiegehalt abhängig? (Depinde inerția unui corp de conținutul său energetic?). În ecest articol se enunță pentru prima oară, principiul echivalenței masă-energie, exprimată mai târziu prin faimoasa formulă E = mc2, prin care se afirmă conceptul potrivit căreia masa inertă se poate transforma în energie, concepție ce a fost dovedită mai târziu ca fiind în concordanță cu realitatea, prin măsurătorile de precizie efectuate asupra defectului de masă și energiei de legătură pentru nucleul atomic. Energia eliberată la fisiuneanucleului atomic reprezintă în fapt echivalentul energetic al defectului de masă în conformitate cu formula de echivalență masă-energie.[9]
Einstein a fost numit profesor universitar la 11 aprilie1911 la universitatea germană Carol-Ferdinand din Praga, acceptând cetățenia austro-ungară [10][11] În timpul șederii sale la Praga a elaborat și publicat un număr de 11 lucrări știintifice. La iulie 1912 se întoarce la Universitatea din Zürich.
În tabelul de mai jos sunt prezentate în ordine cronologică integrala lucrărilor științifice ale lui Einstein publicate sub formă de articole în diverse reviste științifice. Majoritate ideilor care au condus la revoluționarea fizicii au fost publicate pentru prima oară în unele din aceste articole. Tabelul cuprinde și recenziile lui Einstein asupra unor lucrări publicate de diverși oameni de știință.
Forțe intermoleculare.[12] Prima din cele două lucrări publicate în acest an, în care Albert Einstein propune o teorie nouă (dovedită a fi incorectă) care susține că forța de interacțiune dintre oricare două molecule (forțele intermoleculare) sunt reprezentate de o funcție universală de distanță, analog cu dependența invers proporțională cu pătratul distanței a forței gravitaționale care se manifestă între două mase.
Schilpp 2; CP2, 2
1902
Thermodynamische Theorie der Potentialdifferenz zwischen Metallen und vollständig dissoziierten Lösungen ihrer Salze, und eine elektrische Methode zur Erforschung der Molekularkräfte
Teoria termodinamică a diferenței de potențial dintre metalele și soluțiile sărurilor lor complet disociate, respectiv despre o metodă electrică de cercetare a forțelor moleculare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 8, 798–814, [2]
Forțe intermoleculare.[13] Acest al doilea articol al lui Einstein, cu tema funcției generale a energiei moleculelor, abordează de data aceasta, aplicabilitatea funcției potențial în cazul moleculelor disociate dintr-o soluție electrolitică.[14]
Schilpp 3; CP2, 3
1902
Kinetische Theorie des Wärmegleichgewichtes und des zweiten Hauptsatzes der Thermodynamik
Teoria cinetică a echilibrului termic și principiul al doilea al termodinamicii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 9, 417–433, [3]
Recenzie asupra lucrării lui Nikolai Nikolaievici Schiller: Einige Bedenken betreffend die Theorie der Entropievermehrung durch Diffusion der Gase bei einander gleichen Anfangsspannungen der letzteren
Unele considerații privind teoria creșterii entropiei în cazul difuziei gazelor la care presiunea inițială coincide cu cea finală§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 81
Über einen die Erzeugung und Verwandlung des Lichtes betreffenden heuristischen Gesichtspunkt
Un punct de vedere euristic asupra producerii și transformării luminii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 132–148, [6]
Fotoni.[18] Stabilirea legilor efectului fotoelectric; în lucrare se propunea folosirea denumirii de cuantă de lumină (Lichtquante) pentru „pachetele de energii” emise sau absorbite, noțiune care a fost denumită mai târziu foton. [notes 5]
Schilpp 8; CP2, 16
1905
Die von der molekularkinetischen Theorie der Wärme geforderte Bewegung von in ruhenden Flüssigkeiten suspendierten Teilchen
Despre mișcarea particulelor mici suspendate în lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a căldurii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 549–560, [7]
Mecanică statistică.[19] Tratarea fenomenului mișcării browniene dintr-o perspectivă nouă, explicarea cauzelor mișcării pe baza teoriei cinetico-moleculare, în acest articol denumit difuzie translațională. Einstein explică calitativ și cantitativ cauza și natura mișcării complet haotice a particulelor dintr-o suspensie coloidală prin fluctuația numărului de molecule ale lichidului care ciocnesc particulele aflate în suspensie, demonstrând indirect existența moleculelor și a mișcării termice.
CP2, 17
1905
Recenzie asupra lucrării lui Karl Fredrik Slotte: Über die Schmelzwärme
Despre căldura de reacție§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 135
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 891–921, [8]
Teoria relativității restrânse.[20] Această lucrare marchează nașterea teoriei relativității restrânse. În esență, cuprinde două postulate, care reprezintă baza teoriei: Postulatul echivalenței referențialelor inerțiale și aceea a constanței vitezei luminii. Din aceste postulate decurg importante consecințe ale teoriei relativității cum sunt: invarianța legilor fizicii la grupul transformărilor lui Lorentz, contracția spațiului, dilatarea timpului. Articolul, la început, a stârnit puternice controverse însă teoria a fost relativ repede acceptată de comunitatea științifică.
Schilpp 10; CP2, 24
1905
Ist die Trägheit eines Körpers von seinem Energieinhalt abhängig?
Este dependentă inerția corpurilor de energia lor?§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 18, 639–641, [9]
Teoria relativității restrânse.[21] În această lucrare se stabilește echivalența dintre energia totală a unui corp și masa sa inertă, deduse pe baza teoriei relativitâții formulată în lucrarea „Despre electrodinamica corpurilor în mișcare”. Articolul exprimă pentru prima oară în istoria fizicii formularea conținutului celebrei relații , care exprimă echivalența dintre energia totală și masa inertă a unui corp și se află la baza teoriei transformării reciproce a masei în energie, care a fost demonstrat experimental mai târziu.
CP2, 25
1905
Recenzie asupra lucrării lui Heinrich Birven: Grundzüge der mechanischen Wärmetheorie
Fundamentele mecanice ale teoriei căldurii§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 175
Recenzie asupra lucrării lui Karl Bohlin: Sur le choc, considéré comme fondement des théories cinétiques de la pression des gaz et de la gravitation universelle
Despre ciocnire, considerat ca fundament al teoriei cinetico- moleculare a presiunii și atracției universale §
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 176
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 20, 199–206, [12]
Fotoni.[24] Einstein, în cadrul acestei lucrări pune în concordanță teoretică propria deducere independentă cu cea al lui Planck, cu privire la radiația corpului negru, exprimat prin formula . Deducerea acestei formule, făcută de către Planck, era concepută ca o restricție impusă schimburilor posibile de energie la emisia sau absorbția radiației de materie și nu conținea nicio restricție asupra valorilor energiei materiei sau a radiaței libere. Deducerea lui Einstein din 1905, se referea exclusiv la descrierea energiei radiației libere, adică a cuantei de lumină (denumită mai târziu foton) care se propagă în spațiu. În această lucrare însă, lansează, pentru prima oară ideea modernă, potrivit căreia energia, atât a materiei cât și a radiației este cuantificată, cu alte cuvinte nu poate avea decât valori discrete. Această idee a fost dezvoltată mai târziu în teoria sa cuantică asupra căldurii specifice, a se vedea publicația de la indicele Scilpp 16.
Schilpp 14; CP2, 35
1906
Prinzip von der Erhaltung der Schwerpunktsbewegung und die Trägheit der Energie
Principiul conservării mișcării centrului de greutate și al inerției energiei§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 20, 627–633, [13]
Teoria relativității restrânse. [25] Publicația conține pentru prima oară în istoria fizicii afirmația potrivit căreia principiul conservării masei este un caz particular al principiului conservării energiei .
Schilpp 15; CP2, 36
1906
Eine Methode zur Bestimmung des Verhältnisses der transversalen und longitudinalen Masse des Elektrons
O metodă pentru determinarea raportului dintre masa transversală și longitudinală a electronului §
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 21, 583–586, [14]
Teoria relativității restrânse.[26] O traducere în limba franceză a fost publicată în revista L'Éclairage électrique (Iluminatul eelctric), volumul 49, paginile 493–494.
CP2, 37
1906
Recenzie asupra lucrării: Max Planck: Vorlesungen über die Theorie der Wärmestrahlung
Lecturi despre teoria radiației termice§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 30, 211
Bemerkung zur Notiz des Herrn P. Ehrenfest: Translation deformierbarer Elektronen und der Flächensatz
Comentarii asupra notelor domnului P. Ehrenfest: Mișcarea de translație a electronilor deformabili și legea ariei.§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 206–208, [18]
Teoria relativității restrânse.[30] Discutarea polemică a unor aspecte legate de dificultățile aplicării transformărilor lui Lorentz asupre corpurilor rigide.
Schilpp 20; CP2, 45
1907
Die vom Relitivätsprinzip geforderte Trägheit der Energie
Despre inerția energiei rezultată din principiile relativității§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 371–384, [19]
Teoria relativității restrânse.[31] Postularea pentru prima oară a faptului că energia totală a unui corp aflat în mișcare este dată de ecuația . În această lucrare se deduc expresiile variațiilor relativiste ale energiei și momentelor cinetice ale corpului aflat în mișcare sub influența forțelor externe, aspecte care marchează fundamentarea dinamicii relativistice. Se subliniază din nou dificultățile aplicării transformărilor lui Lorentz la corpurile rigide (vezi indicele #19). În finalul articolului se face o speculație asupra posibilității ca ecuațiile lui Maxwell să fie în realitate o dovadă pentru existența unui caz limită pentru un sistem format dintr-un număr mare de cuante de lumină, la fel cum termodinamica este cazul limită a mecanicii statistice.
CP2, 46
1907
Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: Grundriss der Wärmetheorie. Mit zahlreichen Beispielen und Anwendungen
Retrospectiva teoriei căldurii. Cu numeroase exemple și aplicații§
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 31, 251
Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogenen Folgerungen
Principiul relativității și concluziile ce decurg din el§
Jahrbuch der Radioaktivität (Agenda radioactivității), 4, 411–462, [20]
Teoria relativității restrânse și generalizate.[32] O corecție la această lucrare a fost publicată în volumul 5, paginile.98–99, din Berichtigungen. În această lucrare apare pentru prima oară (la pagina 443.) ecuația energiei totale a unui corp aflat în mișcare, scrisă sub forma în care ea a devenit celebră: . Lucrarea este de asemenea importantă pentru debutul unei serii lungi de lucrări ce au contribuit la dezvoltarea relativității generalizate, pe care Einstein o va face în anii următori; aici sunt deduse, printre altele, principiul echivalenței, deplasarea spre roșu sub acțiunea gravitației, și devierea gravitațională a luminii. Einstein revine la aceste subiecte începând cu anul 1911.
Schilpp 22; CP2, 40
1907
Theoretische Bemerkungen über die Brownsche Bewegung
Considerații teoretice asupra mișcării browniene
Zeitschrift für Elektrochemie und angewandte physikalische Chemie (Revista pentru electrochimie și chimie-fizică aplicată), 13, 41–42
Mecanică statistică.[33] Notă succintă asupra înțelesului în sens tehnic al termenului "viteză medie" în cadrul mecanicii statistice.
Schilpp 23; CP2, 51
1908
Elektromagnetische Grundgleichungen für bewegte Körper
Ecuațiile fundamentale ale electromagnetismului corpurilor în mișcare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 26, 532–540, [21]
Die im elektromagnetischen Felde auf ruhende Körper ausgeübten ponderomotorischen Kräfte
Forțele pondero-motoare exercitate asupra corpurilor plasate în câmp electromagnetic§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 26, 541–550, [22]
Teoria relativității restrânse.[35] Lucrare scrisă în colaborare cu J. Laub. Articolul abordează aspectele relativiste ale interacțiunii corpurilor cu câmpul electromagnetic.
Schilpp 25; CP2, 48
1908
Neue elektrostatische Methode zur Messung kleiner Elektrizitätsmengen
Nouă metodă electrostatică a măsurării cantităților mici de electricitate§
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 9, 216–217
Electromagnetism.[36] Prezentarea unei metode experimentale noi pentru măsurarea cantităților infime de sarcină electrică, principiul metodei constând în încărcarea inițială a unui condensator variabil reglat la o valoare mică a capacității, apoi schimbarea capacității la o valoare mare și descărcarea lui pe un al doilea condensator de capacitate fixă. Un aparat pentru realizarea acestui tip de măsurători a fost construit de către doi frați, Johann Conrad Habicht și Franz Paul Habicht, în colaborare cu Einstein, descrierea aparatului fiind publicată în Physikalische Zeitschrift, 11, 532 (1910).
Schilpp 26; CP2, 50
1908
Elementare Theorie der Brownschen Bewegung
Teoria elemenară a mișcării browniene
Zeitschrift für Elektrochemie und angewandte physikalische Chemie (Revista pentru electrochimie și chimie-fizică aplicată), 14, 235–239
Bemerkungen zu unserer Arbeit: Elektromagnetische Grundgleichungen für bewegte Körper
Considerații asupra publicațiilor noastre: Ecuațiile fundamentale ale electromagnetismului pentru corpurile aflate în mișcare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 28, 445–447, [23]
Teoria relativității restrânse.[38] Lucrarea scrisă în colaborare cu J. Laub aduce unele corecturi la lucrarea publicată anterior de cei doi, a se vedea la indicele #23
Schilpp 28; CP2, 55
1909
Bemerkung zur Arbeit von Mirimanoff: Die Grundgleichungen...
Comentariu asupra publicației lui D. Mirimanoff: Ecuațiile fundamentale...§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 28, 885–888, [24]
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 10, 323–324
Fotoni.[41] Scrierea conține disputa lui Einstein cu Walther Ritz (primul autor) asupra punctelor lor de vederi diferite despre soluțiile avansate și cele retardate ale ecuațiilor lui Maxwell. Einstein pune la îndoială concepția potrivit căreia limitarea fizică dată de soluțiile retardate ar reprezenta o lege, ci doar o probabilitate; stările Ritz ale aceleiași limitări reprezintă fundamentul celui de-al doilea principiu al termodinamicii.
Schilpp 30; CP2, 60
1909
Entwicklung unserer Anschauungen über das Wesen und die Konstitution der Strahlung
Dezvoltarea viziunii noastre despre natură și structura radiaței§
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 10, 817–825
Fotoni.[42] Discurs științific prezentat în fața celei de a 81-a Adunări Generale a Gesellschaft Deutscher Naturforscher (Societatea Germană de Științe ale Naturii), ținută la Salzburg, în care Einstein a arătat că fotonii trebuie să fie purtători de moment cinetic (respectiv impuls) și din acest motiv trebuie tratați ca fiind particule (corpusculi). Autorul a mai arătat că radiația electromagnetică trebuie considerată ca având natură duală. Lucrarea a fost publicată de asemenea în jurnalul Deutsche physikalische Gesellschaft, Verhandlungen (Societatea germană de fizică, dispute11, pag. 482–500.
Schilpp 31; CP3, 7
1910
Über einen Satz der Wahrscheinlichkeitsrechnung und seine Anwendung in der Strahlungstheorie
Despre o teoremă a calculului probabilităților și aplicațiile ei în teoria radiației§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 33, 1096–1104, [25]
Fotoni.[43] Lucrare elaborată în colaborare cu L. Hopf. Pentru detalii, a se vedea pulicația de la indicele:#79.
Schilpp 32; CP3, 8
1910
Statistische Untersuchung der Bewegung eines Resonators in einem Strahlungsfeld
Analiza statistică a mișcării unui rezonator plasat în câmp de unde§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 33, 1105–1115, [26]
Principe de relativité et ses conséquences dans la physique moderne
Principiile relativității și consecințele lor în fizica modernă§
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale (ser. 4)) , 29, 5–28, 125-244
Teoria relativității restrânse.[46] Lucrare de sinteză asupra teoriei relativității restrânse cu discutarea impactului principiilor asupra conceptelor din fizica modernă. Traducerea a fost realizată de către E. Guillaume; această publicație nu este aceeași cu cea de la indicele #21.
Schilpp 35; CP3, 5
1910
Théorie des quantités lumineuses et la question de la localisation de l'énergie électromagnetique
Teoria cuantelor de lumină și problema localizării energiei electromagnetice§
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale (ser. 4)), 29, 525–528
Beziehung zwischen dem elastischen Verhalten und der Spezifischen Wärme mit einatomigem Molekül
Relația dintre elasticitatea și căldura specifică a solidelor cu molecule monoatomice§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 170–174, [29]
Călduri specifice.[49] Publicația conține o încercare a lui Einstein de a face legătura dintre frecvențele caracteristice din teoria sa asupra căldurilor specifice din 1907 cu proprietățile elastice ale corpurilor solide. O completare la această lucrare a fost publicată în același număr din Anuarul de fizică la pagina 590, a se vedea: Bemerkung zu meiner Arbeit: Eine Beziehung zwischen dem elastischen Verhalten ...", (Considerații despre lucrarea mea: O relație dintre elasticitatea....
Schilpp 39; CP3, 10
1911
Bemerkungen zu den P. Hertzschen Arbeiten: Mechanische Grundlagen der Thermodynamik
Considerații despre publicația lui P. Hertz: Bazele mecanice ale termodinamicii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 175–176, [30]
Berichtigung zu meiner Arbeit: Eine neue Bestimmung der Moleküldimensionen
Corectarea publicației mele: O metodă nouă pentru determinarea dimensiunilor moleculare§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 591–592, [31]
Mecanică statistică.[51] Publicația cuprinde corectarea și îmbunătățirea conținutului articolului publicat în anul 1906; a se vedea publicația de la indicele: #11. Corecturile aduse lucrării inițiale a permis îmbunătățirea substanațială a determinării valorii numărului lui Avogadro .[52]
Schilpp 41; CP3, 21
1911
Elementare Betrachtungen über die thermische Molekularbewegung in festen Körpern
Observații elementare asupra mișcării termice ale moleculelor în solide§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 35, 679–694, [32]
Călduri specifice.[53] Eistein, recunoscând că modelul său din 1907 despre căldurile specifice este inaplicabil la temperaturi extrem de scăzute, face o încercare de a perfecționa teoria modelului astfel încât să fie aplicabil pentru orice domeniu de temperaturi. Înlăturarea acestei dificultăți s-a rezolvat în anul următor prin crearea modelului Debye.
Schilpp 42; CP3, 23
1911
Einfluss der Schwerkraft auf die Ausbreitung des Lichtes
Infuența gravitației asupra propagării luminii§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 35, 898–908, [33]
Lichtgeschwindigkeit und Statik des Gravitationsfeldes
Viteza luminii și statica câmpului gravitațional§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 355–369, [35]
Teoria relativității generale.[58] Prima din cele două publicații (pentru cea dea doua, vezi următoarea poziție din tabel) care continuă dezvoltarea teoriei relativității generalizate (a se vedea referința #42). Aceste două publicații sunt ultimele în care Einstein î-și alocă timp pentru a studia posibilitatea păstrării în cadrul teoriei, caracterul „plat” (necurbat) al spațiului fizic. În cadrul acestei lucrări el recunoaște necesitatea generalizării transformărilor lui Lorentz din cadrul teoriei relativității restrânse, în sensul extinderii ei la teoria generalizată și descoperă un aspect esențial al noii teorii, și anume aceea că teoria gravitației trebuie să fie neliniară din cauza faptului că energia gravitațională ea însăși poate genera câmp gravific.[59]
Schilpp 47; CP4, 4
1912
Theorie des statischen Gravitationsfeldes
Teoria câmpului gravitațional static§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 443–458, [36]
Teoria relativității generalizate.[60] A doua din cele două publicații (pentru prima, vezi poziția anterioară din tabel) în care Einstein continuă seria lucrărilor ce dezvoltă relativitatea generală.
Schilpp 48; CP4, 6
1912
Antwort auf eine Bemerkung von J. Stark: Anwendung des Planckschen Elementargesetzes
Răspuns la un comentariu al lui J. Stark: Aplicație a legii fundamentale al lui Planck§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 888, [37]
Entwurf einer verallgemeinerten Relativitätstheorie und eine Theorie der Gravitation. I. Physikalischer Teil von A. Einstein II. Mathematischer Teil von M. Grossmann
Retrospectiva teoriei relativității generale și a teoriei gravitației. I. Partea de fizică de A. Einstein II. Partea de matematică de M. Grossmann§
Zeitschrift für Mathematik und Physik (Jurnal de matematică și fizică), 62, 225–244, 245–261
Teoria relativității generale.[65] Publicație de breșă, scrisă în colaborare cu Marcel Grossmann, în care autorii transcriu forma scalară unidimensională a legii atracției universale a lui Newton în varianta „zece-dimensională”, în care fiecare variabilă reprezintă o componentă a tensorului metric cvadridimensional și simetric. Ecuațiile care descriu corect aceste componente nu au fost stabilite. O revizuire critică a acestei publicații se găsește la indicele #68. A se vedea de asemenea publicațiile de la indicii #21, 42, 46 și 47.
Schilpp 54; CP4, 11
1913
Einige Argumente für die Annahme einer molekular Agitation beim absoluten Nullpunkt
Unele argumente pentru presupusa agitație moleculară la zero absolut§
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 40, 551–560, [40]
Călduri specifice.[66] Publicație elaborată în colaborare cu Otto Stern. Einstein și Stern fac îcercarea de a da o explicație comportamentului căldurilor specifice ale gazelor biatomice, cum ar fi hidrogenul molecular, H2. Deși corectă din punct de vedere al aspectelor calitative, teoria celor doi s-a dovedit incorectă sub aspect cantitativ.[67]
Schilpp 55; CP4, 12
1913
Déduction thermodynamique de la loi de l'équivalence photochimique
Deducerea pe cale termodinamică a legii echivalenței fotochimice§
Journal de physique (ser. 5) (Jurnal de fizică), 3, 277–282
Mecanică statistică.[68] Lucrarea nu este o traducere a publicației de la indicele #45, este un mesaj științific prezentat la reuniunea anuală a Société Française de Physique (Societatea franceză de fizică), ținută la 27 martie 1913.
Schilpp 56; CP4, 16
1913
Physikalische Grundlagen einer Gravitationstheorie
Bazele fizice ale teoriei gravitației
Naturforschende Gesellschaft, Zürich, Vierteljahrsschrift (Trimestrialul Societății de Științe ale Naturii, Zürich) , 58, 284–290
Teoria relativității generale.[69] Prelegere ținută la Societatea de Științe din Elveția la data de 9 septembrie 1913. Un rezumat al acestei prelegeri a fost publicat în Schweizerische naturforschende Gesellschaft, Verhandlungen („Societatea Elvețiană de Științe ale Naturii, dezbateri”), 1913 (partea 2), pag. 137–138.
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 14, 1249–1266
Teoria relativității generale.[71] Prelegere din data de 21 septembrie ținută la a 85-a adunare a Versammlung Deutscher Naturforscher (Reuniunea Oamenilor de Știință Germani) din Viena. Disputele științifice asupra conținutul prelegerii sunt incluse în publicația citată. Această publicație a mai fost editată și în Gesellschaft deutscher Naturforscher und Ärzte, Verhandlungen, 1914, pag. 3–24. De asemenea, un referat despre tema abordată în această prelegere a fost publicat în jurnalul științific Himmel und Erde (Cerul și Pământul), 26, pag. 90–93.
Schilpp 59; CP4, 28
1914
Nordströmsche Gravitationstheorie vom Standpunkt des absoluten Differentialkalküls
Teoria gravitației a lui Nordstöm din punct de vedere al calculului diferențial absolut §
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 40, 44, 321–328, [41]
Formale Grundlage de allgemeinen Relativitätstheorie
Bazele formale ale teoriei relativității generale§
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1914 (part 2), 1030–1085
Teoria relativității generale.[82] Această publicație este o importantă lucrare în domeniul dezvoltării teoriei relativității generalizate. În cadrul acestui articol, Einstein încă nu reușește stabilirea formelor corecte ale ecuațiilor câmpului, dar deduce expresiile mișcării puncului material pe geodezice pornind de la câmpul gravitațional generat de rotație. Totodată, deduce din nou, propriile sale rezultate din anul 1907 cu privire la devierea razelor de lumină și deplasarea spre roșu, folosind de data aceasta, noua teorie a tensorului metric.
Experimenteller Nachweis des Ampèreschen Molekularströme
Dovada experimentală a existenței curenților moleculari Ampère
Verhandlungen der Deutschen Physikalischen Gesellschaft, 17, 152–170, 203 (Berichtigung), 420
Efectul Einstein-de Haas .[89] În colaborare cu W.J. de Haas, este prima ediție în limba germană, pentru ediția în limba olandez,vezi publicația de la indicele #78, a doua publicare germană a fost făcută în revista Naturwissenschaften.
Schilpp 81
1915
Experimenteller Nachweis des Ampèreschen Molekularströme
Dovada experimentală a existenței curenților moleculari Ampère
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1915 (part 2), 778–786, 799–801
Teoria relativității generale.[92] Două din cele patru publicații ale lui Einstein, apărute în noiembrie 1915 care tratează forma finală a ecuațiilor câmpului din cadrul teoriei relativității generalizate. Prima, corectează o greșeală de concepție și stabilește forma finală a ecuațiilor; cu toate acestea, a doua lucrare introduce în teorie o serioasă confuzie de concepte.[93]
Schilpp 84; CP6, 24
1915
Erklärung der Perihelbewegung des Merkur aus der allgemeinen Relativitätstheorie
Explicarea mișcării perihelice a planetei Mercur din perspectiva teoriei relativității generalizate
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1915 (part. 2), 831–839
Teoria relativității generale.[94] Lucrare centrală a teoriei relativității generale, în care Einstein arată că această teorie poate explica anomalia mișcării de precesie a planetei Mercur, fenomen pus în evidență de către astronomi încă din anul 1859. Acestă publicație intoduce de asemena, o nouă și importantă metodă de calcul cu privire la expansiunea post newtoniană. Einstein, în cadrul acestei lucrări, pentru prima oară, face un calcul corect asupra devierii luminii de către câmpul gravitațional.
Schilpp 85; CP6, 25
1915
Feldgleichungen der Gravitation
Ecuațiile câmpului gravitațional
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1915 (part. 2), 844–847
Teoria relativității generale.[95] Această lucrare este definitorie pentru dezvoltarea teoriei relativității generalizate. După un lung șir de încercări, Einstein reușește să găsească formele corecte ale ecuațiilor câmpului gravitațional, care au servit ulterior ca bază pentru deducerea unor importante relații ale teoriei.
Schilpp 88; CP6, 14
1916
Experimental proof of the existence of Ampère's molecular currents
Dovada experimentală a existenței curenților moleculari Ampère
Proceedings of the Akademie van Wetenschappen, Amsterdam, 18, 696–711
Strahlungs-emission und -absorption nach der Quantentheorie
Emisia și absorbția radiației în teoria cuantică
Verhandlungen der Deutschen Physikalischen Gesellschaft (Dezbaterile Societății Germane de Fizică), 18, 318–323
Fotoni.[100] Lucrare fundamentală, în care Einstein arată c ipoteza cuantică al lui PlanckE = hÉÀ poate fi dedusă din ecuațiile cinetice. Această lucrare introduce pentru prima oară ideea emisiei stimulate, care va deveni fundamentul dezvoltării ulterioare a laserului și maserului; coeficienții A și B ale lui Einstein au constituit baza dezvoltării ulterioare a electrodinamicii cuantice. În această lucrare, Einstein începe să susțină ideea că mecanica cuantică înseamnă o confundare a probabilității cu negarea cauzalității.[101]
Schilpp 93; CP6, 38
1916
Quantentheorie der Strahlung
Teoria cuantică a radiației
Mitteilungen der Physikalischen Gesellschaft, Zürich (Comunicări ale Societății de Fizică, Zürich ), 16, 47–62
Teoria relativității generale.[127] Re-published in 1919 as "Time, space and gravitation" in Optician, the British optical journal, volume 58, pages 187–188.
Schilpp 127; CP7, 24
1919
Leo Arons als Physiker
Leo Arons as Physicist
Sozialistische Monatshefte, 52 (Jahrgang 25, pt. 2), 1055–1056
Report of a lecture at King's College on the development and present position of relativity, with quotations
Nation and Athenaeum, 29, 431–432
Special and Teoria relativității generale. The German text is reproduced in Mein Weltbild (pp. 215–220); a full translation is found in The world as I see it. It was also reported in Nature (107, p. 504) and also in the Times (London) on 14 June, p. 8.
Schilpp 159
1922
Bemerkung zur Seletyschen Arbeit: Beiträge zum kosmologischen Problem
Observation of the Paper of Selety: Contributions to the Cosmological Problem§
Fotoni.[151] Experiment showing that photons could carry momentum; for many physicists, this experiment was conclusive proof that photons were particles.
Schilpp 184
1924
Zum hundertjährigen Gedenkag von Lord Kelvins Geburt
Interferenzeigenschaften des durch Kanalstrahlen emittierten Lichtes
Interference Properties of Light Emitted by Canal Rays§
Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften, Physikalisch-mathematische Klasse, 1926, 334–340
Fotoni.[166] Supposedly verified experimentally by Rupp in the paper following it in the journal (pp. 341–351); later, it came out that Rupp was a fraud.
Schilpp 203
1926
Geometría no euclídea y fisica
Non-Euclidean Geometry and Physics§
Revista matemática hispano-americana (ser. 2), 1, 72–76
Istoria fizicii.[175] Abstract of an address given at a memorial service at Leiden University. Reprinted in Mein Weltbild (The world as I see it), p. 25.
Schilpp 217
1928
Riemanngeometrie mit Aufrechterhaltung des Begriffes des Fern-Parallelismus
Riemannian Geometry with Preservation of the Concept of Distant Parallelism§
Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften, Physikalisch-mathematische Klasse, 1928, 217–221
Special and Teoria relativității generale. Einstein's discussions with RG Loyarte on mass-energy equivalence and with H Damianovich on the relevance of relativity for a proposed "chemical field".
Schilpp 232
1930 November 9
Über Kepler
On Kepler§
Frankfurter Zeitung, p. 16, col. 3–4
Istoria fizicii.[184] The text is reprinted in Mein Weltbild and its English translation The world as I see it (in German and English, respectively).
Schilpp 233
1930
Raum-, Feld- und Äther-problem in der Physik
The Problems of Space, Fields and Aether in Physics§
World power conference, 2nd, Berlin, 1930. Transactions, 19, 1–5
Special and Teoria relativității generale.[185] An English translation by ES Brightman was provided in the same volume, pp. 180–184. Similar to #233, but different from the article "Das Raum-, Äther-, und Feld-problem der Physik" reprinted in Mein Weltbild (The world as I see it), pp. 229–248.
Special and Teoria relativității generale.[193] A survey of relativity theory (special and general) and of field theory in general. A precis of the talk was published in Nature, 125, pp. 897–898, under the title "Concept of space".
Schilpp 243
1930
Über den gegenwärtigen Stand der allgemeinen Relativitätstheorie
On the Present Status of the General Theory of Relativity§
Yale University Library, Gazette, 6, 3–6
Teoria relativității generale.[194] An English translation by Prof. Leigh Page of Yale University was provided on pages 7–10. Interestingly, this was neither a scientific talk nor a typical scientific paper; rather, a Yale graduate convinced Einstein to write the summary by longhand; the manuscript is still housed at Yale.
Schilpp 247
1931
Theory of Relativity: Its Formal Content and Its Present Problems
Mecanică cuantică.[216] An English translation (by J Picard) is provided on pages 349–382. Also reprinted in Zeitschrift für freie deutsche Forschung, 1, no. 1, pp. 5–19 and no. 2, pp. 1–14 (1938).
Elementary derivation of the equivalence of mass and energy
Technion Journal, 5, 16–17
Special relativity.[233] Novel, simplified derivation in the Yearbook of American Society for Advancement of the Hebrew Institute of Technology in Haifa. Also published in Hebrew in 1947, in the Scientific Publications of Hebrew Technical College (Institute of Technology) in Haifa.
With the exception of publication #288, the following book chapters were written by Einstein; he had no co-authors. Given that most of the chapters are already in English, the English translations are not given their own columns, but are provided in parentheses after the original title; this helps the table to fit within the margins of the page.
Mecanică statistică.[258] Prelegere inaugurală cu ocazia ocupării postului de profesor asociat la Universitatea din Zürich.Este versiunea sub formă de volum a lucrării publicate ca articol, prezentat la #11.
Teoria relativității restrânse și generalizate.[260] Această lucrare a apărut în volumul 38.(Heft 38-caietul 38.) din seria de popularizare a științei Sammlung Vieweg a editurii Vieweg din Braunschweig. Alte ediții și traduceri se pot găsi în publicațiile de la: #110, 129, 130, 137–141, 154, 169 și 215.
Schilpp 110
1918
Über die spezielle und die allgemeine Relativitätstheorie, gemeinverständlich, ediția a treia.
Despre teoria relativității restrânse și generalizate, pe înțelesul tuturor
Teoria relativității restrânse și generalizate.Prima ediție din această lucrare este prezentată în listă, ca publicația numărul #102. Edițiile succesive ale acestei lucrări au fost publicate înainte de 1922 (14 ediții). Edițiile 10-14 cuprind pe lângă textul inițial și o secțiune suplimentară cu titlul Rotverschiebung der Spectrallinien (Deplasarea spre roșu a liniilor spectrale), inserat la appendix.
Schilpp 131
1920
Äther und Relativitätstheorie: Rede gehalten am 5. Mai 1920 an der Reichs-Universität zu Leiden
Eterul și teoria relativității: prelegere ținută în data de 5 mai1920 la Universitatea din Leiden§
Teoria relativității restrânse și generalizate.Textul lucrării în limba engleză e prezentată în listă la indicele Schilpp: #142, editat prima oară în 1921 de Princeton University Press din Princeton . O a doua ediție, realizată de editura Vieweg este datată în 1923.
Schilpp 157
1922
Untersuchungen über die Theorie der Brownschen Bewegungen
Mecanica statistică. Lucrarea este o reformulare a publicațiilor prezentate în listă, la indicii Schilpp: #8, 11, 12, 22, și 26, adăugită cu note și deduceri din partea editorului R. Fürth, apărută în numărul 199 al seriei Oswalds Klassiker der exacten Wissenschaften (Clasici oswaldieni ai științelor exacte). Traducerea în limba engleză apare la indicele: #198.
Schilpp 168
1923
Grundgedanken und Probleme der Relativitätstheorie
Ideeile de bază și problemele teoriei relativității§
Teoria relativității restrânse și generalizate.[263] Prelegere ținută cu ocazia decernării Premiului Nobel, în fața auditoriului Nordische Naturforscherversammlung in Göteborg. Retipărit în Nobelstiftelsen, Les prix Nobel en 1921-22 (Premiile Nobel în 1921-22).
Teoria relativității generalizate. Această lucrare este o traducere în limba franceză a publicației #89 și 251 realizată de Maurice Solovine. Versiunea franceză cuprinde, alături de textul de bază din 1922 și noul eseu al lui Einstein: Sur la structure cosmologique de l'espace (Despre structura cosmologică a spațiului), scriere ce tratează implicațiile cosmologice ale teoriei relativității generalizate, împreună cu evoluția istorică a conceptelor tratate.
Schilpp 278
1938
The Evolution of Physics: The Growth of Ideas from Early Concepts to Relativity and Quanta
Evoluția fizicii:dezvoltarea ideilor de la conceptele timpurii până la relativitate și cuantică§
Istoria fizicii. Scrisă în colaborare cu Leopold Infeld. Lucrarea tratează pe cale deductivă dezvoltarea istorică a unor concepte fundamentale din fizică, accentul fiind pus pe geneza teoriilor fizicii moderne din primul sfert al secolului XX.
Teoria relativității restrânse și generalizate.[266] Ediția a doua a publicației de la indicele #142, adăugit cu un supliment voluminos, ce acoperă variate teme cum sunt implicațiile cosmologice ale teoriei relativității. Suplimentul a fost tradus în limba engleză de către Ernst G. Straus. Ediția „a treia” a fost publicată în anul 1946 de editura Methuen (Londra), aceasta fiind de fapt o retipărire a celei de a doua ediții. Edițiile 3, 4 și 5 au fost tipărite în anii 1950, 1953 și respectiv 1956. În ediția a treia, Einstein a adăugat un al doilea supliment despre teoria generalizată a gravitației, care a fost ulterior, substanțial revizuit în edițiile a patra și cincia și ultima.
În tabelul de mai jos, sunt prezentate edițiile traducerilor operelor lui Einstein, autorizate personal de către autor. Sunt prezentate primele ediții ale traducerilor cu menționarea traducătorului, a editorului și anului apariției. Titlul traducerii este urmat de traducerea în limba română; pentru titlurile originale, tipărite cu alte caractere decât cele latine, s-a inserat și transliterarea românească. Informații cu privire la edițiile ulterioare se găsesc în ultima coloană, tot aici apar legăturile spre lucrarea originală prin indicii Schilpp.
Teoria relativității restrânse și generalizate.[267] Include traducerea în limba engleză a publicațiilor de revistă de la indicii Schilpp #9 și 89, prefațată de o introducere istorică, scrisă de P.C. Mahalanobis. Contribuția lui Hermann Minkowski la această publicație este de asemenea cuprinsă în ediție. Volumul cuprinde lucrările:
Despre electrodinamica corpurilor în mișcare și Bazele teoriei relativității generalizate
Schilpp 130
1920
Relativity, the Special and the General Theory: A Popular Exposition
Despre teoria relativității restrânse și generalizate: pe înțelesul tuturor §
Teoria relativității restrânse și generalizate. Traducerea autorizată din partea lui Einstein a celei de a cincia ediții în limba germană a lucrării Über die spezielle und die allgemeine Relativitätstheorie, gemeinverständlich care se regăsește în listă la indicii #102, 110 și 129). Textul ediției cuprinde în plus o schiță biografică al lui Einstein, scrisă de Dr.Robert W. Lawson, o scurtă bibliografie a teoriei relativității și un appendix scris pentru această ediție, cu titlul "Experimental confirmation of the general theory of relativity" (Dovezi experimentale ale teoriei relativității generalizate). Au fost publicate 10 ediții din această lucrare, de către editura londoneză Methuen, ultima în 1931.
Schilpp 137
1921
Relativity, the Special and the General Theory: A Popular Exposition
Despre teoria relativității restrânse și generalizate: pe înțelesul tuturor §
Teoria relativității restrânse și generalizate.[268] Retipărit în 1922 și 1923. A fost de asemenea editat în Anglia în 1922 și 1924, sub marca editurii Methuen din Londra. Traducerile se pot găsi la publicațiile #166, 167 și 179, versiunea în limba germană se poate identifica la indicele #156. O a doua ediție a fost de asemenea lansată; a se vedea publicația #297.
Teoria relativității restrânse și generalizate. Traducerea în limba engleză a lucrăriilor de la indicii #131 și 143. Republicat în 1923 de editura Dutton din New York. Partea a doua,Geometry and Experience (Geometrie și experiment), a fost publicat separat în anul 1947 ca parte a capitolului 8 din lucrarea Methods of the sciences (Metodele științei), editat de Universitatea din Chicago .
Schilpp 153
1922
Prospettive Relativistiche dell'Etere e della Geometria
Perspective relativistice ale eterului și geometriei
Teoria relativității restrânse și generalizate. Traducerea în limba rusă a lucrăriilor de la indicii #131 and #143; ediția cuprinde traducerile lucrăriilor Eterul și relativitatea respectiv Geometrie și experiment, adunate sub titlul Despre natura fizică a spațiului.
Schilpp 166
1923
Cztery odczyty o teorii względności wygłoszone w 1921 na Uniwersytecie w Princeton
Patru lecții despre teoria relativității citite în 1921 la Universitatea Princeton§
Teoria relativității restrânse. Traducerea în limba franceză a publicațiilor de la indicii Schilpp #9 și 10, lucrare inclusă ca volum al serei Maîtres de la pensée scientifique (Maieștrii ai gâdirii științifice).
Este traducerea fidelă a celebrului articol Despre electrodinamica corpurilor în mișcare, apărut în 1905
Schilpp 198
1926
Investigations on the Theory of the Brownian Movement (R. Fürth, ed.)
Cercetări asupra teoriei mișcării browniene (R. Fürth, editor).§
^ abAcest indice este preluat din referințele Schilpp, citate în Bibliografie, pp. 694–730, și din Colecția publicațiilor lui Albert Einstein ( Collected Papers of Albert Einstein), publicat la editura Princeton University Press, în continuare notat prin CP cu caractere italice, numărul volumului apare cu caracter îngroșat, urmat de numărul articolului din cadrul volumului.
^traducerea în general este făcută după titlul original așa cum apare în Colecția publicațiilor lui Albert Einstein ( Collected Papers of Albert Einstein), vezi: colecția publicațiilor, coroborat cu sursele românești. Pentru titlul anumitor articole, la care nu este disponibil titlul oficial s-a folosit o traducere neoficială a titlului din limba în care a apărut articolul; titlurile neoficiale sunt indicate prin simbolul § .
^Numărul volumului apare cu caracter îngroșat.Termenul "ser. " la reviste se referă la seria revistei, care e un grup de volume. De exemplu, dacă o anumit revistă apare timp de 60 de ani, numerele sunt grupate în volume anuale (volume numerotate: 1–60), apoi se începe o a doua serie în care volumele se numerotează de la început.
^ abcPrin caractere îngroșate este trecută ramura sau capitolul fizicii în care se incadrează subiectul articolului, urmat de note succinte privind conținutul și referințele de căutare după indicii Schilpp.
^Denumirea de foton a fost adoptată abia în 1926, cuvîntul foton a fost creat de fizicianul american Gilbert Lewis, pornind de la cuvîntul grecesc φῶς(phos), care înseamnă lumină. Teoria lui Lewis asupra fotonilor, susținea că aceștia nu pot fi nici creați și nici distruși, s-a dovedit a fi greșită, există numeroase fenomene cuantice de generare și anihilare a fotonilor, lumea știinifică a considerat însă denumirea de foton ca foarte potrivită pentru cuantele de lumină și a fost repede acceptată de întreaga comunitate științifică.
^ abEroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite index_numbers
^ abEroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite traducerea în limba română
^Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite traducera în limba română
^Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite classification_and_notes
^Paul Arthur Schilpp, editor (1951). Albert Einstein: Philosopher-Scientist, Volume II (Albert Einstein:Savant-filozof). New York: Harper and Brothers Publishers (Harper Torchbook edition).
^Pais A (). Inward Bound: Of Matter and Forces in the Physical World. Oxford: Oxford University Press. pp. pp. 232–234. ISBN978-0198519973.Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^von Hirschhausen, Ulrike (). „Von imperialer Inklusion zur nationalen Exklusion:Staatsbürgerschaft in Österreich- Ungarn 1867–1923”(PDF) (WZB Discussion Paper). ZKD – Veröffentlichungsreihe der Forschungsgruppe, „Zivilgesellschaft, Citizenship und politische Mobilisierung in Europa“ Schwerpunkt Zivilgesellschaft, Konflikte und Demokratie, Wissenschaftszentrum Berlin für Sozialforschung. Berlin, Germany: WZB Social Science Research Center Berlin. p. 8. ISSN1860-4315. Accesat în . Eine weitere Diskontinuität bestand viertens darin, dass die Bestimmungen der österreichischen Staatsbürgerschaft, die in den ersten Dritteln des Jahrhunderts auch auf Ungarn angewandt worden waren, seit 1867 nur noch für die cisleithanische Reichshälfte galten. Ungarn entwickelte hingegen jetzt eine eige-ne Staatsbürgerschaft.
Paul Arthur Schilpp, editor (). Albert Einstein: Philosopher-Scientist, Volume II. New York: Harper and Brothers Publishers (Harper Torchbook edition).Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (link)
Einstein A (). The Collected Papers of Albert Einstein, Volume 2: The Swiss Years: Writings, 1900-1909 (ed. English translation supplement; translated by Anna Beck, with Peter Havas, consultant). Princeton, NJ: Princeton University Press. ISBN978-0691085494.
Einstein A (). The Collected Papers of Albert Einstein, Volume 3: The Swiss Years: Writings, 1909-1911 (ed. English translation supplement; translated by Anna Beck, with Don Howard, consultant). Princeton, NJ: Princeton University Press. ISBN978-0691102504.
Einstein A (). The Collected Papers of Albert Einstein, Volume 4: The Swiss Years: Writings, 1912-1914 (ed. English translation supplement; translated by Anna Beck, with Don Howard, consultant). Princeton, NJ: Princeton University Press. ISBN978-0691026107.
Einstein A (). The Collected Papers of Albert Einstein, Volume 6: The Berlin Years: Writings, 1914-1917 (ed. English translation supplement; translated by Alfred Engel, with Engelbert Schucking, consultant). Princeton, NJ: Princeton University Press. ISBN978-0691017341.
Einstein A (). The Collected Papers of Albert Einstein, Volume 7: The Berlin Years: Writings, 1918-1921 (ed. English translation supplement; translated by Alfred Engel, with Engelbert Schucking, consultant). Princeton, NJ: Princeton University Press. ISBN978-0691057187.
Abraham Pais (). Subtle is the Lord: The Science and the Life of Albert Einstein. Oxford: Oxford University Press. ISBN978-0195204384.