Svoboda | Graniru | BBC Russia | Golosameriki | Facebook
Sari la conținut

Walter E. Williams

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Walter E. Williams
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Philadelphia, Pennsylvania, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Universitatea George Mason⁠(d), Virginia, SUA[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Etnieafro-american Modificați la Wikidata
Ocupațieprezentator de radio[*]
economist
cadru didactic universitar[*]
columnist[*][[columnist (someone who writes for publication in a series, creating an article that usually offers commentary and opinions)|​]]
jurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea George Mason[*]
Temple University[*][[Temple University (public research university in Philadelphia, United States)|​]]
California State University, Los Angeles[*][[California State University, Los Angeles (public university in Los Angeles, California, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
Alma materCalifornia State University, Los Angeles[*][[California State University, Los Angeles (public university in Los Angeles, California, United States)|​]]
University of California, Los Angeles
University of California, Los Angeles
Benjamin Franklin High School[*][[Benjamin Franklin High School (high school in Philadelphia, Pennsylvania)|​]]  Modificați la Wikidata

Walter Edward Williams (n. , Philadelphia, Pennsylvania, SUA – d. , Universitatea George Mason⁠(d), Virginia, SUA) a fost un economist, comentator și intelectual american. Williams a fost profesor de economie în cadrul Universității George Mason⁠(d) și editorialist⁠(d). Cunoscut pentru convingerile sale libertariane și liberale,[3] lucrările sale au fost publicate în Townhall⁠(d), WorldNetDaily⁠(d) și Jewish World Review⁠(d). Acesta a fost deseori gazda emisiunii radio prezentată de Rush Limbaugh când acesta din urmă nu era disponibil.[4]

Williams s-a născut în Philadelphia pe 31 martie 1936.[5] Tatăl lui Williams a părăsit familia, iar acesta și sora sa au fost crescuți doar de mamă.[6] Familia a locuit la început în Philadelphia de Vest, iar apoi s-au mutat în partea de nord a orașului în locuințele sociale⁠(d) Richard Allen când acesta avea 10 ani. Printre vecinii săi a fost și tânărul Bill Cosby.[7]

După ce a absolvit liceul Benjamin Franklin⁠(d), Williams a călătorit în California unde a locuit împreună cu tatăl său și a urmat cursurile Colegiului Los Angeles⁠(d) timp de un semestru.[8] Mai târziu s-a întors în Philadelphia și a început să lucreze ca taximetrist pentru Yellow Cab Company⁠(d).[9] În 1959, a fost recrutat în armată și a activat ca soldat în armata Statelor Unite.[10][11]

Fiind detașat în sudul țării, Williams „a luptat de unul singur împotriva legilor Jim Crow din interiorul armatei”. A contestat ordinea rasială cu declarații provocatoare la adresa celorlalți soldați. Din cauza acestor afirmații, a ajuns la curtea marțială unde și-a susținut cazul și a fost găsit nevinovat.[12] La scurt timp după, a fost transferat în Coreea. La sosire, acesta a bifat „caucazian” la rasă pe formularul personal. Când a fost chemat să dea explicații, Williams a susținut că dacă ar fi bifat „negru”, ar fi primit cele mai proaste slujbe existente. Acesta i-a trimis președintelui John F. Kennedy o scrisoare din Coreea în care denunța rasismul omniprezent în guvern și armată, respectiv se întreba ce reacții ar trebui americanii de culoare să aibă față de starea de fapt.

Acesta a primit un răspuns de la Secretarul Adjunct al Apărării, Alfred B. Fitt⁠(d), răspuns pe care l-a caracterizat drept „cel mai rațional răspuns pe care l-am primit de la vreun oficial”.[13]

După serviciul militar, Williams a lucrat pentru Departamentul de Probațiune din comitatul Los Angeles⁠(d) unde a monitorizat grupurile de delicvenți minori din 1963 până în 1967.[14] De asemenea, și-a reluat studiile și a obținut o diplomă de licență în economie în 1965 în cadrul California State College (astăzi Universitatea de Stat din California, Los Angeles⁠(d)).[14] A obținut atât diploma de master, cât și titlul de doctor în economie în cadrul UCLA.[15][16] Teza sa de doctorat a fost publicată cu titlul The Low-Income Market Place.[17]

În timpul studiilor la UCLA, Thomas Sowell a ajuns în campusul universitar în 1969 în calitate de profesor invitat. Deși nu a participat niciodată la cursurile lui Sowell, cei doi s-au cunoscut și au rămas prieteni pe viață. În vara anului 1972, Sowell a fost angajat ca director al Proiectului Minorităților Etnice al Institutului Urban, iar mai târziu Williams a devenit membru al proiectului.[18] Corespondența dintre cei doi este publicată în lucrarea A Man of Letters, o autobiografie din 2007 redactată de Sowell.[19]

În timpul studiilor sale de doctorat, Williams a fost instructor în economie la Colegiul Los Angeles⁠(d) din 1967 până în 1969 și la Cal State Los Angeles⁠(d) din 1967 până în 1971.[20]

După ce s-a întors în Philadelphia, Williams a predat economie la Universitatea Temple⁠(d) din 1973 până în 1980.[21] În anul universitar 1975–76, Williams a fost un cercetător invitat la Instituția Hoover⁠(d) din cadrul Universității Stanford.[22] În 1980, Williams s-a alăturat Facultății de economie de la Universitatea George Mason⁠(d) din Fairfax, Virginia. În același an, Williams a început să redacteze o rubrică intitulată „A Minority View” pentru Heritage Features Syndicate care a fuzionat cu Creators Syndicate⁠(d) în 1991. [21] Din 1995 până în 2001, Williams a condus departamentul de economie din cadrul George Mason.[23] Cursurile predate de Williams la George Mason includ „Microeconomie intermediară” (curs universitar) și „Teoria microeconomică I” (curs postuniversitar).[24][25] Williams a continuat să predea la George Mason până la moartea sa în 2020.[26]

În cariera sa de aproape cincizeci de ani, acesta a scris sute de articole, recenzii de cărți și comentarii pentru reviste academice; printre acestea sunt American Economic Review⁠(d), Policy Review⁠(d) și Journal of Labor Research⁠(d). De asemenea, a publicat și în reviste precum The American Spectator, Newsweek, Reason⁠(d) și The Wall Street Journal.[27]

Acesta a primit o diplomă onorifică din partea Universidad Francisco Marroquín⁠(d). A făcut parte din diverse comisii consultative: Comitetul de revizuire a studiilor economice pentru Fundația Națională pentru Știință, Fundația Reason⁠(d), Comitetul Național de Limitare a Impozitelor și Institutul Hoover.[28][29]

Williams a scris zece cărți începând din 1982 cu The State Against Blacks and America: A Minority Viewpoint.[30] A scris și prezentat documentare pentru PBS⁠(d) în 1985. Documentarul „Good Intentions” s-a bazat pe cartea sa The State Against Blacks.[31]

  • Williams, Walter E. (1982). The State Against Blacks. New York: McGraw-Hill. ISBN 9780070703780. OCLC 15984778.
  • Williams, Walter E. (1982). America: A Minority Viewpoint. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 9780817975623. OCLC 492741326.
  • Williams, Walter E. (1987). All It Takes Is Guts: A Minority View. Washington: Regnery Gateway. ISBN 9780952265696. OCLC 242317610.
  • Williams, Walter E. (1989). South Africa's War Against Capitalism. New York: Praeger. ISBN 9780275931797. OCLC 246932397.
  • Williams, Walter E. (1990). South Africa's War Against Capitalism. Kenwyn [South Africa]: Juta. ISBN 9780702124457. OCLC 758452218.
  • Williams, Walter E. (1995). Do The Right Thing: The People's Economist Speaks. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 9780817993825. OCLC 32666686.
  • Williams, Walter E. (1999). More Liberty Means Less Government: Our Founders Knew This Well. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 0-8179-9612-5. OCLC 237344402.
  • Williams, Walter E. (2008). Liberty Versus the Tyranny of Socialism: Controversial Essays. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 9780817949129. OCLC 495418182.
  • Williams, Walter E. (2010). Up From The Projects: An Autobiography. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 978-0-8179-1255-0. OCLC 670480882.
  • Williams, Walter E. (2011). Race & Economics: How Much Can Be Blamed on Discrimination?. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 978-0-8179-1244-4. OCLC 939069012.
  • Williams, Walter E. (2015). American Contempt for Liberty. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 978-0-8179-1875-0. OCLC 1044305521.
  1. ^ a b c Robert D. Hershey Jr. (), Walter E. Williams, 84, Dies; Conservative Economist on Black Issues (în engleză), accesat în  
  2. ^ a b Donald J. Boudreaux (), Walter Williams, R.I.P. (în engleză), accesat în  
  3. ^ „Free Market Mojo”. 
  4. ^ Limbaugh, Rush. „The World Will Miss the Hilarious and Brilliant Walter Williams”. RushLimbaugh.com. RushLimbaugh.com. Accesat în . 
  5. ^ Hershey, Robert D. Jr. (). „Walter E. Williams, 84, Dies; Conservative Economist on Black Issues”. The New York Times. Accesat în . 
  6. ^ Williams 2010, p. 3.
  7. ^ Root, Damon (). „Man Versus the State”. Reason. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Williams 2010, p. 28.
  9. ^ Williams, Walter E. (). „Reinstating the military draft”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Root, Damon (). „Man Versus the State”. Reason. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Williams 2010, p. 36.
  12. ^ Root, Damon (). „Man Versus the State”. Reason. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Williams 2010, pp. 63–65.
  14. ^ a b „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Keenan, Patrick (). „Walter E. Williams, M.A. '66, PH.D. '72”. UCLA Alumni Association. Accesat în . 
  16. ^ Williams 2015, p. xxi.
  17. ^ Williams, Walter E. (). The low-income market place (Ph.D.). University of California, Los Angeles. 
  18. ^ Williams 2010, pp. 91–93.
  19. ^ „A Man of Letters, by Thomas Sowell”. Hoover Institution (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ a b „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Williams 2010, pp. 106–108.
  23. ^ „Walter E. Williams Biographical Sketch”. WalterEWilliams.com. Accesat în . 
  24. ^ „Course outline” (PDF). walterewilliams.com. Accesat în . 
  25. ^ „Economics | ECON 811: Microeconomic Theory I”. Economics. 
  26. ^ Boudreaux, Donald J. (). „Walter Williams, R.I.P”. The Wall Street Journal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Walter E. Williams”. Walter E. Williams. 
  28. ^ „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Walter E. Williams Biographical Sketch”. WalterEWilliams.com. Accesat în . 
  30. ^ „Walter E. Williams Biographical Sketch”. WalterEWilliams.com. Accesat în . 
  31. ^ George Mason University. „Biography, Walter E. Williams”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]