Via�a �i lucrarea lui Dumitru Cornilescu

(Traduc�torul Bibliei �n limba rom�n� modern�)

de Alexandru M�ianu

Dedic aceast� lucrare mamei mele, care mi-a pus �n m�n� Biblia �n traducerea lui Cornilescu, �naintea oric�rei alte c�r�i dereligie, de literatur� sau de �tiin��. Respectul nem�surat pe care ea mi l-a inspirat fa�� de principii le de via�� cuprinse �n Biblie mi-a c�l�uzit pa�ii �n anii buni, ca �i �n cei de grele �ncerc�ri, a�a cum nimeni altul nu putea s-o fac�. Mul�umesc pe aceast� cale tuturor celor care au contribuit �ntr-un fel sau altul la apari�ia acestei c�r�i. Mai �nt�i mul�umesc Doamnei Anna Cornilescu pentru timpul pe care mi l-a acordat pentru a r�spunde �ntreb�rilor mele. Apoi celor care au citit manuscrisul �i mi-au f�cut recomand�ri �i propuneri de �mbun�t��ire, �ntre ei citez �n mod deosebit pe Horia Azimioar�, Dr. Peter Trutza, Marioara �i D�nil� Pa�cu...

Alexandru M�ianu

Cuprins

Cea mai mare descoperire

1.                 Primii pa�i

2.                 O descoperire crucial�

3.                 Scurt� retrospectiv� istoric�

4.                 Traducerea Bibliei

5.                 Tip�rirea Bibliei

Lumin� �n �ntuneric

6.                 �ncepe s� se lumineze de ziu�!

7.                 �ntoarcerea la Dumnezeu

8.                 O �nt�rire �i un �nceput

9.                 "Cuibul cu barz�"

10.             Marea confirmare

11.             �mpotriviri

�nexil

13.             Peregrin�ri

14.             L�ndly

15.             �n doi

16.             Pe cont propriu

A doua via��

17.             Privind �napoi spre �ara lui

18.             O alt� u�� deschis� - America

19.             Din nou acas�... la lucru...

20.             Recuno�tiin��

O via�� sf�nt� - O cale de urmat

21.             O via�� sf�nt�

22.             O cale de urmat

Prefa��

S-au�mplinitdecur�nd60deanidec�ndDumnezeu a f�cut rom�nilor din �ar� �i de pretutindeni un mare dar - Biblia, �ntr-o traducere rom�neasc� autentic�, �n graiul limpede �i melodios care nea �naripat mintea �i inima citind pe Creang�, Eminescu, Co�buc. Traduc�torul Bibliei, despre care este vorba, a f�cut pentru starea spiritual� a poporului rom�n, mai mult dec�t oricare altul dintre �nainta�ii lui. El a introdus �n casele rom�nilor Cuv�ntul lui Dumnezeu, hr�nindu-i cu hrana spiritual� pe care nici un scriitor laic nu ne-o putea da. �i acest om, spre deosebire de scriitorii aminti�i mai sus, a r�mas toat� via�a un necunoscut publicului rom�n, de�i a tr�it p�n� �n zilele noastre, fiind activ de-a lungul primelor trei sferturi ale veacului nostru, �n anul 1975, la v�rsta de 85 de ani, a trecut �n �mp�r��ia luminilor, cel care a propo v�duit lumina lui Dumnezeu f�r� �ntrerupere o via�� de octogenar, at�t �n rom�ne�te, c�t �i �n principalele limbi moderne. De�i a fost nevoit s� tr�iasc� ultimii 50 de ani ai vie�ii �ntre str�ini, departe de vatra str�mo�easc�, el nu a uitat niciodat� Rom�nia. Am avut privilegiu] ca �n ultimii ani ai vie�ii sale s�-mi scrie �i s�-i aud glasul. Vorbea cea mai autentic� limb� rom�neasc�, limb� pe care a iubit-o �i �n care a g�ndit p�n� �n ultimul ceas al vie�ii sale, de�i 50 de ani nu a vorbit-o nici m�car �n cas�, so�ia ne�tiindrom�ne�te. R�ndurile care urmeaz� sunt un prinos foarte modest adus memoriei lui Dumitru Cornilescu, la scurt timp dup� ce ne-a p�r�sit. Dar chiar dac� el nu mai este printre noi, el a r�mas cu noi �i va fi cu noi at�t timp c�t se va vorbi rom�ne�te, prin cele 5 000 000 de Biblii, �n traducerea sa, care s-au r�sp�ndit p�n� �n prezent �n casele celor ce vorbesc rom�ne�te pe toate continentele. �i Biblia tradus� de el continu� s� se r�sp�ndeasc� �n cel pu�in 100 000 de exemplare �n fiecare an. Dac� alte c�r�i de valoare ale culturii �i spiritualit��ii rom�ne�ti au fost �nlocuite �n timp cu altele mai noi, cur�nd dup� apari�ia lor, Biblia �n traducerea lui Cornilescu este �nc� pentru cei ce vorbesc rom�ne�te, aceea�i ca �i acum 60 de ani. �i aceasta pentru c� traduc�torul ei folose�te cel mai autentic limbaj rom�nesc, care se adreseaz� at�t c�rturarului �i cercet�torului, c�t �i fiec�ruia din popor, dintre care trebuie men�ionat� mul�imea celor care au �nv��at s� citeasc�, folosind ca abecedar chiar Biblia tradus� de Cornilescu. Fiind de o modestie impresionant�, caracteristic� marilor personalit��i, �i ascunz�nd cu grij� de urechile marelui public orice ar fi putut constitui un prilej de m�ndrie pentru el, se cunosc foarte pu�ine am�nunte despre via�a lui intim�. Luptele de mare intensitate spiritual� pe care le-a dus cu sine �nsu�i, cu Dumnezeu �i cu lumea, ne vor r�m�ne necunoscute pentru totdeauna. Nu �tim nimic �n afar� de ceea ce el �nsu�i ne-a l�sat scris, �ntr-o form� foarte simpl�, �ntr-una din cele mai modeste (�i �n acela�i timp pline de putere) bro�uri cre�tine care s-au publicat �n limba rom�n�: Cum m-am �ntors la Dumnezeu �i cum am spus �i altora. Am citit-o de mai multe ori: c�nd eram doar un copil, mai t�rziu, ca �i acum, c�nd scriu aceste r�nduri. De mai multe ori, citind-o, am avut de g�nd s� scriu c�te ceva despre autorul ei, despre concep�ia lui asupra cre�tinismului, a�a cum i-a fost descoperit de Dumnezeu. Dar de fiecare dat� am abandonat inten�ia aceasta p�n� acum. Am abandonat-o, convins fiind c� nu voi putea ad�uga nimic de fond la expunerea autorului �nsu�i, mai mult dec�t clar�, complet� �i revelatoare. Mi s-a p�rut c� a� comite un sacrilegiu. Dar acum, dup� ce am a vut ocazia s� comunic personal cu autorul prin scris, �i apoi s� iau cuno�tin�� personal cu mo�tenirea spiritual� pe care a l�sat-o �n dar viitorimii, dup� ce m-am inspirat din atmosfera de har de pe meleagurile unde a tr�it, �n casa �n care a trecut la Domnul s�u, �ndr�znesc s� rup v�lul care i-a acoperit via�a �i s� fac cunoscut rom�nilor pe acela care a f�cut mai mult bine spiritual neamului s�u dec�t mul�i al�ii. C�ci prin el, �i pentru noi rom�nii, �Cuv�ntul S-a f�cut trup, �i a locuit printre noi, plin de har �i de adev�r". Scriind aceste r�nduri am �ncercat s� redau nu numai lucrarea lui, ci �i simplitatea, modestia care l-a caracterizat pe Dumitru Cornilescu. Am �ncercat s-o fac pentru a continua iar nu a �ntrerupe, ceea ce a constituit pentru cre�tinii din �ara noastr�, din Elve�ia, din America �i din alte ��ri, o minune a vremurilor noastre: un om mare, �ntr-un �nveli� f�r� str�lucire; un mare lucr�tor al lui Dumnezeu, �ntr-un trup de lut, plin de toate sl�biciunile oamenilor, dar �n acela�i timp �nt�rit de harul lui Dumnezeu. Dumitru Cornilescu a trecut de cur�nd la Domnul s�u, pe care L-a iubit, L-a �n�eles, L-a ascultat �i L-a introdus �n casele multora din poporul s�u, �n forma cea mai real� posibil�, prin Cuv�ntul scris, �n acest fel lucrarea lui a fost �i continu� s� fie o binecuv�ntare pentru to�i cei ce citesc rom�ne�te �i �nseteaz� dup� Cu v�ntul lui Dumnezeu. Ca �i lucrarea sa, via�a lui Dumitru Cornilescu a fost o binecuv�ntare pentru mul�i. Cunoa�terea vie�ii lui de c�tre cei care L-au descoperit pe M�ntuitorul citind Biblia tradus� de el, ascult�nd predicile lui �n direct �i prin radio, sau citind c�r�ile scrise de el, nu poate fi dec�t de un real folos. R�ndurile care urmeaz� sunt o m�rturie a puterii fizice, suflete�ti �i spirituale care l-a �nsufle�it de-a lungul �ntregii sale c�l�torii pe acest p�m�nt. Fie ca ea s� dea un nou imbold vie�ii de credin�� a celor r�scump�ra�i din felul de�ert de vie�uire, prin citirea Bibliei. Iar pentru cei care nu au citit-o �nc� �i nu au descoperit izvoarele de ap� vie care curg din ea, fie ca m�rturia vie�ii �i lucr�rii lui Dumitru Cornilescu, cuprinse �n r�ndurile care urmeaz�, s� constituie un imbold pentru citirea ei, spre spiritualitate. Lucrarea de fa�� se adreseaz� de asemenea preo�ilor ortodoc�i rom�ni, �n ea ei vor re�nt�lni un remarcabil coleg de breasl�, care, prin traducerea Bibliei �i prin propov�duirea principiilor descoperite �n ea, a adus o contribu�ie deosebit� la realizarea menirii de preot, care este luminarea oamenilor prin Evanghelie. Public aceste r�nduri cu ocazia unei duble anivers�ri: 60 de ani de la tip�rirea primei edi�ii a Bibliei �n traducerea lui Dumitru Cornilescu �i 90 de ani de la na�terea lui, la 4 aprilie 1891.

ALEXANDRU M�IANU Fargo, 4 aprilie 1981
"Niciodat� o fiin�� uman� nu a strigat c�tre Dumnezeu f�r� s� primeasc� r�spuns."
D. Cornilescu Cuprins

Partea �nt�i

Cea mai mare descoperire

�Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tat�l slavei, s� v�dea un duh de �n�elepciune �i de descoperire �n cunoa�terea Lui."
(Efeseni1:17)

Primii pa�i

�...au f�cut din m�ntuirea aceasta �inta cercet�rilor �i c�ut�rii lor st�ruitoare.

"
(1 Petru 1:10) �Alalt�ieri, la casa p�rin�ilor s�i din comuna Slasoma, jude�ul Mehedin�i, plasa C�mpul Blahni�a, s-a n�scut Dimitrie, de sex b�rb�tesc, fiul lui Ion Cornilescu, de profesie �nv���tor, �i Eufimia I. Cornilescu, de profesie menajer� casnic�..." A�a st� scris �n Extractul dup� registrul de stare civil�, datat 4 aprilie 1891. Martori la declararea na�terii lui au fost doi ��rani de 40 �i 50 de ani, care nu �tiau carte. Atunci nu exista �nc� o Biblie - Cornilescu, pe care au �nv��at mai t�rziu at��ia ��rani s� citeasc�! Zece zile mai t�rziu, copilul a fost botezat �n Biserica Ortodox� din Turnu Severin, �Grecescu", de�i �n comuna de na�tere exista biserica �Sfin�ii �mp�ra�i Constantin �i Elena", �n care tat�l s�u fusese botezat cu 25 de ani mai devreme. Dac� tat�l s�u era �nv���tor, iar mama casnic�, asta nu �nseamn� c� familia nu avea de-a face cu religia ortodox� dec�t prin primirea botezului de ob�te. Dimpotriv�! Bunicii lui din partea ambilor p�rin�i au fost preo�i ortodoc�i �n dou� comune de vaz� din partea Mehedin�ilor. Bunicul dinspre tat� a fost preotul Constantin Cornelie, n�scut tot �n comuna Slasoma, iar bunicul dinspre mam� a fost preotul Andrei Vasilescu, din comuna vecin� Dobra. So�iile lor, bunicile copilului Dimitrie, erau am�ndou� fiice de preo�i, �nsu�i Cornelie, numele care a devenit mai t�rziu Cornilescu, aminte�te de m�n�stire, probabil de Sf�ntul Munte, de Ierusalim. Religia ortodox� era toat� m�ndria familiilor de preo�i din neamul c�rora s-a ridicat cel care avea s� zdruncine mai t�rziu multe din tradi�iile ad�nc �nr�d�cinate ale Bisericii Ortodoxe rom�ne. �i aceasta numai prin redescoperirea r�urilor de ap� vie care izvor�sc din Biblie. Era o tradi�ie nestr�mutat� atunci, ca fiul unui preot s� se fac� preot, sau cel pu�in �nv���tor: pentru a da s�tenilor s�i apa vie�ii, de la altar, sau m�car apa limpede a izvorului de limb� �i tradi�ie rom�neasc�, de la catedr�. Dac� tat�l s�u a fost mai pu�in atras de chemarea mo�ilor �i str�mo�ilor s�i, Dimitrie nu numai c� a urmat-o, dar mai mult, dup� cum vom vedea mai departe, el a readus �n familie, �n timpurile moderne, atrac�ia pe care probabil unii dintre �nainta�ii lui au avut-o pentru ascetism, pentru c�lug�rie, pentru preocup�rile exclusiv duhovnice�ti. A f�cut-o �ns� cu o putere nemai�nt�lnit� p�n� atunci nu numai �n familie, dar �n tot neamul rom�nesc! �coala primar� a f�cut-o sub �ngrijirea tat�lui s�u, �n comuna Slasoma; �ns� dup� aceea nu a mers la liceul din Turnu Severin, ca tat�l s�u, ci a plecat la Bucure�ti, unde a urmat Seminarul teologic ortodox. Pe elevul �i apoi seminaristul Dimitrie �l caracteriza o mare sete de cunoa�tere. Lucrul acesta era evident nu numai pentru dasc�lii �i colegii lui, ci �i pentru oricare altul care intra �n leg�tur� cu el. De alt� parte, nu concepea s� fac� ceva pe jum�tate: era un om dintr-o bucat�. Mai mult dec�t oricare dintre cei 400 colegi de seminar, era un pasionat cititor, r�scolind toate c�r�ile sfinte care-i veneau la �ndem�n�: mai �nt�i din mica bibliotec� a tat�lui s�u, din biblioteca seminarului �i din marile biblioteci bucure�tene, iar apoi �i din str�in�tate. C�uta cu �nver�unare ceva, despre care nimeni nu-i putea spune nimic: era mesajul Evangheliei pe care nu-l aflase �nc�. Via�a �i lucrarea lui nu pot fi �n�elese dac� la aceste �nsu�iri ale lui nu o ad�ug�m pe a patra �i cea mai important� dintre ele: iubea pe Domnul Isus Hristos dintr-o pornire l�untric�, personal�!'Din p�cate nu �nt�lnea pe nimeni care, av�nd o leg�tur� personal� cu M�ntuitorul, s�-l ini�ieze �n tainele p�rt�iei cu El! Dup� cum spunea el �nsu�i �n bro�ura citat� mai sus �nu exista nici o persoan� �ntoars� la Dumnezeu �n seminar, �i nu �tiam ce �nseamn� s� ai un M�ntuitor personal. Dar �l iubeam f�r� s�-L cunosc." Trebuie men�ionat faptul c� t�n�rul Dimitrie nu �i-a ales s� studieze seminarul numai ca s� continue tradi�ia mo�ilor �i str�mo�ilor s�i. Mai mult dec�t orice sim�ea chemarea de a fi p�stor de suflete �i ar fi dorit s-o fac� cu toat� cucernicia �i toate for�ele spiritului s�u, cu voin�a sa nest�vilit�, �ncerc�nd s�, afle �ntr-o parte �i alta �n ce va consta viitoarea lui slujb�, a constatat �ns� c� �nu putea afla cum va fi". Aceast� afirma�ie a lui pare cel pu�in de ne�n�eles, dac� nu chiar stranie, �in�nd seama de faptul c� tr�ise �i studia �ntre preo�i. �Cum tinere Dimitrie, nu �tii ce �nseamn� s� fii preot ortodox?" O, da! Asta �tia el foarte bine, dar nu despre asta este vorba �n m�rturisirea lui! Pentru c� el nu �nv��a seminarul ca s�-�i c�tige p�inea cu u�urin��, f�c�nd slujbe religioase. Pe el �l preocupa m�ntuirea sufletului s�u �i a sufletelor celor din neamul s�u. �i pentru c� �l caracteriza un fel de a fi cu totul nepref�cut, directorul seminarului, o cunoscut� fa�� bisericeasc� a vremii, �tia toate fr�m�nt�rile prin care trecea t�n�rul seminarist, �ntr-o zi, pentru a r�spunde �ntreb�rilor insistente cu care acesta �l asalta, directorul seminarului l-a chemat la el �i i-a dat un catalog cu c�r�i religioase din alte ��ri, pe care el �nsu�i nu le comandase, dar care, zicea el, � vor r�spunde, poate, la unele din �ntreb�rile tale". Dimitrie a r�mas uimit c�nd a v�zut c� exist� a�a de multe c�r�i cre�tine, din care, pe vremea aceea, la noi �n �ar� nu exista aproape nici una. A �nceput deci s� comande personal unele din acele c�r�i din str�in�tate, �i s� le citeasc� cu nesa�. Pe c�nd le citea, a constatat c� toate vorbeau de o via�� cre�tin� deosebit�, cu totul diferit� de via�a religioas� pe care o vedea �n �ara lui. Pe m�sur� ce trecea vremea se �nfl�c�ra tot mai mult despre o astfel de via�� �i �i zicea: �Asta are s� fie slujba mea c�nd m� voi face preot: s� fac cunoscut� poporului nostru aceast� via��." �ntrebarea era �ns�: Cum? Om de ac�iune imediat�, nu a a�teptat s� devin� mai �nt�i preot. A �nceput �nc� din seminar a traduce capitole din aceste c�r�i, iar uneori chiar c�r�i �ntregi �i s� le transmit� spre publicare aproape la toate revistele religioase din �ar�. Se a�tepta s� vad� via�a despre care vorbeau aceste c�r�i dar, dup� cum el �nsu�i m�rturisea, � via�a nu venea ". C�nd a terminat seminarul, �nainte de a �mplini 20 de ani, era deja cunoscut �n �ar� ca unul care se interesa �ndeaproape de menirea slujbei de preot. Dar el nu numai c� se interesa, ci o �i exercita �ntr-un mod necunoscut p�n� atunci, de�i era numai elev. Cursurile pe care le-a urmat apoi, ca unul dintre cei mai con�tiincio�i studen�i ai Facult��ii de teologie din Bucure�ti, nu-l �mpiedicau s�-�i continue lucrarea �nceput� ca elev, aduc�nd tot mai mult la cuno�tin�a poporului rom�n �i �n primul r�nd a preo�ilor, ce �nseamn� s� fii cu adev�rat cre�tin, a�a cum �n�elegea el atunci. Cele materiale de care avea nevoie ca student dep�eau resursele familiei. De aceea t�n�rul Dimitrie se �ntre�inea singur. A fost mai �nt�i pedagog la seminar. Nevoile materiale ale unui t�n�r a�a de duhovnicesc erau �ns� limitate. Din economiile pe care le f�cea a �nceput s� tip�reasc� o parte din capitolele �i chiar din c�r�ile traduse �i s� le distribuie pe contul s�u �n �ar�. Dar cu toate acestea, via�a pe care o a�tepta, nu venea! �i zicea mirat: �Ciudat lucru! Sunt acelea�i c�r�i, acelea�i g�nduri; de ce nu vine aceast� via�� despre care vorbesc ele?" Dar studentul Dimitrie era prea matur �n g�ndire �i avea o dorin�� dup� adev�r prea puternic�, pentru ca s� abandoneze, �n c�ut�rile lui dup� adev�r a descoperit o mi�care religioas� care se asem�na oarecum cu dorin�ele lui �i s-a sim�it atras de ea imediat. Este vorba de o lucrare pe care un alt teolog, de mare renume mai t�rziu, o ini�iase ca �i Cornilescu, numai din dorin�a profund� de a ajunge el �nsu�i la adev�r, pentru a �ti apoi cum s�-l predice enoria�ilor s�i. Mi�carea fusese �nceput� de preotul Tudor Popescu de la Biserica Cuibul cu Barz�, din Bucure�ti, la scurt timp dup� ce ocupase acest post, �n 1912. Datorit� numelui bun de care se bucura, a predicilor de �nalt� �inut� �i a darului de vorbitor, Tudor Popescu a atras repede �n jurul s�u, la aceast� biseric�, nu numai mult popor, dar �i personalit��i de vaz� ale vremii preocupate de probleme religioase at�t pentru ei personal, c�t �i pentru �ara lor. De�i nu �tia �nc� nimic despre planul de m�ntuire al lui Dumnezeu, preotul Tudor Popescu era foarte iubit �i apreciat de enoria�ii s�i. Cel mai activ intelectual dintre cei atra�i de lucrarea de la Biserica Cuibul cu Barz� a fost t�n�rul Dimitrie Cornilescu. �ntre cei doi s-a stabilit o leg�tur� desigur r�nduit� de Dumnezeu, de�i erau firi foarte deosebite. De aceea, la �nceput nu s-au simpatizat reciproc. Totu�i, Tudor Popescu l-a numit pe t�n�rul Dimitrie Cornilescu diacon la biserica sa. T�rziu, la b�tr�ne�e, Tudor Popescu spunea: "Eu �ineam la personalitatea mea, �ineam s� nu m� iau dup� altul". Destul de repede, t�n�rul diacon i-a devenit prietenul cel mai apropiat, iar nu numai colaborator, �n amintirile sale de mai t�rziu, Tudor Popescu spunea despre el: "Dumitru Cornilescu era foarte vioi �i producea �nviorare �n ceilal�i. El se ocupa cu tip�ritul. Traducea, tip�rea, �i plasa c�r�ile �i tratatele la noi �n biseric�, �mi pl�cea ca lumea care vine la biseric� s� plece cu ceva �n m�n�, cu ceva scris... " Dumitru Cornilescu a fost 4 ani diacon la Biserica Cuibul cu Barz�, �n aceast� perioad� era, f�r� nici o �ndoial�, cel mai activ teolog pe care l-a avut Rom�nia, fiind neobosit la orice activitate bisericeasc�. Citea enorm, traducea cu o repeziciune uimitoare tot ceea ce-l interesa �i voia s� fac� cunoscut �i altora, �n acest fel s-a f�cut cunoscut publicului rom�n ca cel mai fecund traduc�tor �i scriitor de literatur� cre�tin� al vremii. Prin acest vas ales al lui Dumnezeu, credincio�ii din Rom�nia au cunoscut pe unii din scriitorii cre�tini renumi�i: Frank Thomas, F. Bettex, R.A. Torrey, S.D. Gordon, J.H.M. Conkey, G. Miiller, C.H. Machintosh �i al�ii. C�r�ile lor l-au preg�tit pe neobositul cercet�tor �n cele sfinte, s� descopere importan�a C�r�ii C�r�ilor - BIBLIA, f�r� �ns� ca prin citirea lor s� �n�eleag� mare lucru despre m�ntuirea prin jertfa de pe Golgo-ta. Tradi�ia ortodox� era nefolositoare �n acest scop, ba chiar mai mult, �l �mpiedica s� �n�eleag� ceva din c�r�ile citite �n aceast� privin��, �i nu avea �nc� temeiul puternic, pe care numai Biblia �ns�i �l putea constitui. Mai t�rziu, c�nd prin lucrarea celor doi preo�i, Dumnezeu �i-a ad�ugat la poporul S�u de pe p�m�nt martori �i �n �ara lor, aceste traduceri au constituit timp de peste o jum�tate de veac, c�r�ile de c�p�t�i ale genera�iilor de credincio�i care s-au ridicat �n Rom�nia, p�n� �n zilele noastre. Reproduse din nou �n ultimii 10 ani, ele reprezint� �i ast�zi literatura cre�tin� de c�petenie pentru credincio�ii rom�ni care nu cunosc limbi str�ine. Dumitru Cornilescu era plin de o r�vn� nest�vilit� pentru datinile ortodoxe str�mo�e�ti, pe care el �nsu�i le p�zea cu sfin�enie. Dar �n acela�i timp, cu aceea�i credincio�ie, ducea o activitate neobosit� de moralizare a poporului, �n afara canoanelor bisericii, �n acest sens considera c� scrisul, cartea, au un rol foarte important. De aceea, a contribuit la �nfiin�area unui cerc, condus de un comitet de preo�i, denumit �Ia �i cite�te", care avea drept scop sus�inerea credin�ei str�mo�e�ti �i moralizarea poporului cu ajutorul tip�riturilor precum �i prin conferin�e religioase. Cele mai multe dintre ele au fost traduse, scrise �i �inute de Dumitru Cornilescu. �n acest fel, timp de peste 4 ani (1912-1916), el a lucrat intens la traduceri, publicarea de c�r�i religioase �i vorbea �n public de mai multe ori pe s�pt�m�n�. Vorbea �n cadrul cercului amintit, la Biserica Cuibul cu Barz�, �i oriunde era chemat s� prezinte celor invita�i probleme religioase. Dar nu �tia �nc� ce �nseamn� m�ntuirea, nu cuno�tea �nc� pe Domnul Isus ca M�ntuitor personal. El nu �tia �nc� ce �nseamn� �ntoarcerea la Dumnezeu! Cuprins

O descoperire crucial�

�Oricui va bea din apa pe carei-o voi da Eu, �n veac nu-i va fi sete; ba �nc� apa pe care i-o voi da Eu, se va preface �n el �ntr-un izvor de ap� care va ��ni �n via�a ve�nic�"

.
(Ioan4:14) La starea general� de nelini�te �i nesiguran�� care a cuprins poporul rom�n la �nceputul veacului nostru din motive politice, na�ionale �i culturale, poate c� cel mai mult a contribuit nemul�umirea poporului �i a tinerei intelectualit��i cu privire la cele religioase. Ortodoxismul nemul�umea profund poporul, pe intelectuali �i pe �n�i�i preo�ii con�tien�i de importan�a sarcinii lor �naintea lui Dumnezeu �i a sufletelor oamenilor. Presa vremii exprima foarte clar aceast� nemul�umire. Dumitru Cornilescu f�cea tot ce era posibil pentru a da r�spunsul cerut mul�imii �ntreb�rilor care se puneau, pentru a face r�nduial� �n confuzia general�. Din nenorocire, se lupta cu morile de v�nt. �i ceea ce este mai important este c� nu descoperise �nc� �sabia Duhului care este Cuv�ntul lui Dumnezeu". Amintindu-�i, c��iva ani mai t�rziu, despre acea vreme, el scria �ntr-o revist�: fusesem 4 ani diacon sub Tudor Popescu la aceea�i biseric� �i nu rareori vorbeam despre starea de lucruri din lumea noastr� cre�tin� �i ne exprimam p�rerea de r�u c� nu se vede nici o �n viorare nic�ieri". De ce? Ei nu puteau s� �n�eleag� atunci ceea ce au descoperit numai dup� aceea, ceea ce ast�zi nu mai este nici un secret pentru noi: lipsea izvorul, lipsea Cuv�ntul lui Dumnezeu d�t�tor de via��! El nu era cunoscut, nu era pre�uit, nici de cele mai cunoscute fe�e biserice�ti ale vremii. Seminarul �i facultatea de teologie d�deau ��rii speciali�ti �n istoria ortodoxiei, cunoa�terea unui noian de tradi�ii �i forme goale, care nu numai c� nu duceau pe cei ce le �nv��au la Dumnezeu, dar mai mult, �i �mpiedicau s� fie cu adev�rat p�stori suflete�ti, care s� conduc� sufletele la Dumnezeu. Orbirea lor era nu numai total�, dar era �i poleit� cu cuno�tin�e �i practici care �i �mpiedicau s� ajung� la Dumnezeu, duc�nd astfel �n r�t�cire, odat� cu ei, �i poporul, care �i considera p�storii lui spirituali. De�i diplomat �n teologie cu succes r�sun�tor, Cornilescu �i d�dea seama c� ceva de baz� �i lipse�te, dar nu �tia �nc� ce. Puterea despre care citea �n c�r�ile pe care le traducea f�r� �ncetare nu-�i f�cea apari�ia nici �n via�a lui �i nici a celor care lucrau cu el �n acela�i scop. A �nceput s� se g�ndeasc� mai temeinic asupra acestor lucruri, citind c�r�ile respective cu mult� aten�ie, �n acest fel a f�cut o mare descoperire. A observat c� toate c�r�ile citite vorbesc despre o singur� carte - Biblia! �n ele se spunea c� fiecare om trebuie s� aib� Biblia, s-o citeasc� zilnic �i s-o tr�iasc�. Ca �i alte idei din aceast� bro�ur�, �i aceasta poate fi stranie pentru tinerii de ast�zi din �ar�, dar mai ales pentru cei care tr�iesc �n ��rile cre�tine. Cum era posibil ca poporul s� nu poat� citi Biblia? Dar mai ales cum era posibil ca un student �n teologie s� n-o fi citit �nc�? Ce mare descoperire este faptul c� Biblia trebuie s� fie �n casa fiec�rui om �i s� fie citit� zilnic, s� fie �ndreptarul de via�� al fiec�rui om, cu at�t mai mult al unui teolog! Pentru ca cititorii s� �n�eleag� importan�a lucr�rii f�cut� de Dumitru Cornilescu, �i c�t de mare este �n-tr-adev�r descoperirea pe care a f�cut-o, este nevoie s� cunoa�tem c�teva fapte din istorie. Exist� date istorice care atest� existen�a unor forme organizate de manifestare religioas� ortodox� la rom�nii de la nord de Dun�re, �nc� din sec. XIII. P�n� la unirea Principatelor, Biserica Ortodox� Rom�n� a fost o parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, slujbele religioase f�c�ndu-se �n limba slavon�. De abia �n anul 1885, patriarhul Constantinopolului a publicat recunoa�terea independen�ei Bisericii Ortodoxe Rom�ne. Dar �i dup� introducerea limbii rom�ne ca limb� oficial� a slujbelor religioase, datorit� faptului c� aceste slujbe sunt c�ntate �ntr-o limb� gutural�, practic complet ne�n�eleas�, enoria�ul ortodox nu �n�elege nimic din mesajul pe care aceste slujbe �l aduc. De fapt, �i dac� ar �n�elege, ar constata c� �ntreaga slujb� este dedicat� prosl�virii unei mul�imi de sfin�i �i datini ortodoxe ad�ugate an de an la Cuv�ntul lui Dumnezeu, care a ajuns s� cuprind�, �n cadrul unei slujbe de c�teva ore, numai c�teva minute. Mai mult, transmiterea acestui text biblic, de asemenea �ntr-o form� c�ntat�, �i �ntr-o limb� rom�neasc� veche, din care cei tineri nici nu �n�eleg multe cuvinte, face ca enoria�ul s� participe numai fizic la slujbe. El intr� de cele mai multe ori �n biseric� pentru c�teva minute, aprinde o lum�nare, �i iese la treburile lui zilnice, socotind c� astfel �i-a f�cut datoria; pentru c� �i dac� ar z�bovi mai mult tot nu ar �n�elege nimic. Dar ceea ce este cel mai important, este faptul c� despre m�ntuirea p�c�tosului, despre scopul venirii Domnului Isus pe p�m�nt, despre mo�tenirea vie�ii ve�nice, nimeni nu �tie nimic, ca �i cei mai mul�i preo�i ortodoc�i. Nu este curios deci c� un seminarist �i apoi student eminent la facultatea de teologie ortodox� era nevoit la �nceputul acestui veac s�-�i procure c�teva c�r�i �i bro�uri cre�tine�ti din Occident, ca s� descopere importan�a Bibliei, Nimeni nu putea s�-l ajute atunci �n Rom�nia. �i din p�cate, situa�ia a r�mas aceea�i p�n� ast�zi, at�t �n ceea ce prive�te marele public, c�t �i preo�ii ortodoc�i. Cine vrea s� afle �ns� ast�zi adev�rul poate s-o fac�, deoarece are la dispozi�ie Biblia, �n traducerea lui Cornilescu, �i bro�urile pe care acesta, �i apoi al�ii dup� el, le-au tradus �i scris, �n intervalul dintre cele dou� r�zboaie mondiale. De asemenea, Vestea cea Bun� a m�ntuirii prin har, prin jertfa de pe Golgota a Domnului Isus, este f�cut� cunoscut� publicului rom�n �n cadrul serviciilor cre�tine ale celor 4 culte neoprotestante autorizate �n prezent �n Rom�nia, �i anume: Cultul Baptist, Cultul Adventist, Cultul Penticostal �i Cultul Cre�tin dup� Evanghelie (�n 1981, la data public�rii primei edi�ii. N. Ed) Dar s� revenim la via�a lui Dumitru Cornilescu. V�z�nd c�t pre� se punea �n acele c�r�i pe citirea Bibliei, t�n�rul Dumitru �i-a zis: �Iat� un lucru pe care nici eunu-lfac. Asta trebuie s� fie pricina pentru care via�a nou� z�bove�te s� vin�". �i a �nceput s� citeasc� Biblia �n fiecare zi. O citea nu cu u�ur�tate, ci ca unul care caut� �n ea pe Dumnezeu �i secretul unei vie�i noi. Dar chiar de la �nceput, Biblia nu i-a pl�cut. �i este explicabil de ce! Avea �n fa�a lui o traducere a�a de proast� �nc�t nu o putea �n�elege. Se mira cum poate cineva s� laude Biblia a�a de mult, c�nd el nu g�sea nimic de laud� �n ea. Ajun�i la acest punct este necesar� o privire �napoi, �n istorie. Ea este util� chiar �i pentru cei care cunosc personal istoria traducerii Bibliei de c�tre Dumitru Cornilescu �i a influen�ei bune aduse de ea �n Rom�nia, la �nceputul acestui veac. Cuprins

 

Scurt� retrospectiv� istoric�

Domnul zice: �C�nd se apropie de Mine poporul acesta, M� cinste�te cu gura �i cu buzele dar inima lui este departe de Mine �i frica pe care o are de Mine nu este dec�t o �nv���tur� de datin� omeneasc�."

(Isaia 29:13) �n Rom�nia, acum 100 de ani, Biblia tip�rit� era ceva cunoscut numai de cele mai �nalte personalit��i biserice�ti ortodoxe. Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate, care a tip�rit mai t�rziu Biblia �n traducerea lui Cornilescu, �n 1855 a publicat 5 000 Noi Testamente �n limba rom�n� veche �i cu caractere chirilice (slavone), necunoscute de public. Primul Nou Testament, de asemenea �n limba rom�n� veche, dar cu caractere latine, a fost tip�rit de aceea�i societate �n anul 1859. Datorit� faptului c� �n bisericile ortodoxe �ntreaga slujb� se f�cea �n limba slavon�, autorit��ile eclesiastice, atotputernice pe atunci �n cele spirituale, nu vedeau cu ochi buni asemenea ini�iative. Pentru evitarea �mpotrivirii lor, traduc�torii foloseau un limbaj foarte vechi, �nc�rcat, adaptat c�ntecului, iar nu cititului. De aceea aceste Noi Testamente nu erau practic de vreun folos celor care ar fi c�utat �n ele adev�rul cu privire la m�ntuire. �i dac� a�a st�teau lucrurile �n 1912-1914 cu limba folosit� de traduc�torii Bibliei pentru o somitate de talia lui Dumitru Cornilescu, este u�or de �nchipuit c� pentru marele public, astfel de traduceri ale Bibliei erau cu at�t mai nefolositoare. Acest lucru ap�rea evident de asemenea prin num�rul extrem de mic de Biblii �n aceste traduceri vechi, care se cereau pe pia��: cel mult 500 - 1000 pe an. Este evident c� nimeni din publicul laic nu cump�ra astfel de traduceri, nefiindu-i folositoare. Pentru a �n�elege dificult��ile de a traduce Biblia �ntr-o limb� �n�eleas� de popor, �nainte de �nceputul acestui secol, este suficient de spus c� pe atunci, somit��ile �n materie se r�zboiau �nc� �ntre ele pentru definirea limbii rom�ne moderne, c�t mai apropiat� de cea vorbit� de popor. Lupta principal� se ducea, ( cel pu�in �n ceea ce prive�te Biblia, �ntre fe�ele biserice�ti care sus�ineau �n continuare o puternic� influen�� slavon� �i curentul latinist, venit mai ales din Ardeal. Datorit� acestor greut��i, prima traducere a Bibliei �ntr-o limb� mai mult sau mai pu�in rom�neasc� �i publicat� cu litere latine, cum se �nv��a �n �coli, \ a ap�rut abia �n anul 1871, sub numele de Santa Scriptura. La traducerea ei au colaborat peste 10 persoane, de cele mai diferite forma�ii, ceea ce se reflecta �n limba pe care ei o foloseau. Cu toate acestea, primul pas s-a | f�cut, dac� nu pentru marele public, cel pu�in pentru \ preo�i �i speciali�ti. , | O alt� edi�ie, revizuit� de G�rboviceanu, a ap�rut abia �n 1911. Ea era cump�rat� de asemenea numai de > speciali�ti, �ntr-un an v�nz�ndu-se numai 1000 de buc��i, la o popula�ie de 6 milioane. Ca s� putem aprecia c�t de departe era traducerea acestei Biblii de limba rom�neasc� cult� �i cea vorbit� de popor, este suficient s� amintim aici critica ce i s-a adus chiar la Londra, de unul dintre redactorii �efi ai unei reviste de specialitate. El spunea: ,^Am �ncercat s� �nv�� rom�ne�te; �i a�a cum am f�cut �i cu alte limbi, an �nceput folosind Biblia �n limba rom�n�, publicat� de Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate. Merg�nd �ns� la Bucure�ti, dup� un timp, am constatat c� limba folosit� �n aceast� Biblie nu are nimic de-a face cu limba real�, vorbit� de popor. Mi-am dat seama c� am pierdut un timp foarte pre�ios �n v���nd o limb� care nu exist�, �i care �n nici un caz nu poate fi folosit� de aceia c�rora societatea noastr� vrea s� li se adreseze." F�c�nd cercet�rile necesare, �mputernicitul societ��ii a constatat c� publicistul respectiv avea dreptate. Filologi proeminen�i, oameni de litere rom�ni �i �nsu�i primul ministru Dimitrie Sturza, i-au atras aten�ia asupra inutilit��ii acestei traduceri. Iat� de ce, citind o astfel de traducere, Dumitru Cornilescu nu �n�elegea de ce este Biblia a�a de l�udat� �n c�r�ile pe care le citea, �n timp ce din lectura ei el nu avea nici un folos. �ncerc�rile de revizuire care se impuneau, �ncepute de Scriban �i Nicodim, au e�uat. Dar undeva, �n umbr�, f�r� �tirea oficialit��ilor eclesiastice, �i sus�inute de persoane particulare bogate, dou� autorit��i ale scrisului rom�nesc de mai t�rziu traduceau separat Biblia �n limba rom�n� a timpului. Ambii traduc�tori voiau ca lucrarea lor s� constituie Biblia sec. XX. Cine va reu�i? Desigur, cel care va lucra mai mult sub c�l�uzirea lui Dumnezeu; cel care se va g�ndi mai pu�in la sine �i la critica literar� �i bisericeasc�, �i mai mult la m�ntuirea sufletelor. �n paginile care urmeaz� se va prezenta rezultatul acestei competi�ii pasionante, efectele minunate ale succesului care a urmat nu numai pentru literatura religioas�, dar mai ales pentru slava lui Dumnezeu, pentru m�ntuirea sufletelor din poporul rom�n. Cuprins

Traducerea Bibliei

"Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin t�rie, ci prin Duhul Meu"-zice Domnul."

(Zaharia 4:6) Altern�nd �ntre recomandarea insistent� din literatura cre�tin� de a citi Biblia zilnic �i imposibilitatea de a o face, datorit� traducerii imposibil de �n�eles, t�n�rul Dumitru care nu era dintre aceia care s� lase la jum�tate o lucrare �nceput�, a avut ideea s� citeasc� Biblia �n alte limbi. Imediat a avut o adev�rat� revela�ie. O revela�ie pentru sine, dar care s-a r�sfr�nt cur�nd asupra tuturor celor din neamul nostru care aveau s� fac� aceea�i descoperire ca �i el. " �i-a zis el, �dac� este vorba ca poporul nostru s� capete via�a cre�tin� din Biblie, trebuie s� aib� o traducere pe care s-o �n�eleag�. Dac� eu nu �n�eleg traducerea de fa��, cum vor putea s-o �n�eleag� ei?" �i a�a a �nceput s� traduc� Evanghelia dup� Matei pentru sine �nsu�i, pe c�nd era �nc� student la teologie. Nu putea �n nici un caz s�-�i pun� problema s� publice Biblia cu economiile lui, fiindc� l-ar fi costat prea mult. Dar a continuat s� publice mici tratate, articole de revist� �i chiar bro�uri. �ntre timp a tip�rit un calendar cu cuget�ri cre�tine pentru fiecare zi a anului. Cineva a trimis acest calendar unei prin�ese din Rom�nia, care se g�sea �n acel timp la Geneva. Este vorba de prin�esa Rallu Callimachi, so�ia pre�edintelui Camerei Conservatoare a Rom�niei din acea vreme - Cantacuzino Pa�cani. Ei i-a pl�cut calendarul, care era o noutate pentru �ara noastr�, pe atunci. A scris �n leg�tur� cu el autorului �n �ar�. C�nd s-a �ntors �n Rom�nia, prin�esa a rugat pe Dumitru Cornilescu s�-i fac� o vizit�. Au discutat �mpreun� despre lucrarea lui, �i �ntre altele el i-a spus c� are de g�nd s� fac� o nou� traducere a Bibliei. �Tocmai acesta este �i g�ndul meu", i-a r�spuns ea. Avea o sum� de bani mo�tenit� de la mama sa, pe care o consacrase scopului de a r�sp�ndi Biblia �n poporul s�u. Dar nu �ncepuse s� fac� acest lucru, pentru c� �i ea considera c� traducerea existent� era complet nefolositoare �n acest scop. De aceea, a fost foarte bucuroas� s� afle c� o persoan� cu autoritatea pe care deja �i-o c�tigase Dumitru Cornilescu, are de g�nd s� duc� la �ndeplinire g�ndul pe care �i ea �l avusese, independent de el. A�a lucreaz� Dumnezeu! El �i alege unsul prin care s�-�i fac� lucrarea, �i tot El scoate la lumin� posibilit��ile materiale, pentru ca lucrarea Sa s� poat� fi dus� la bun sf�r�it. �i �n�elegerea celor doi, f�cut� �naintea lui Dumnezeu, a fost binecuv�ntat� de El. �n mai pu�in de 5 ani a fost terminat� una din cele mai minunate lucr�ri a lui Dumnezeu f�cut� p�n� �n prezent �n �ara noastr�: traducerea Bibliei �ntr-o limb� modern�, limba vorbit� de �ntreg poporul rom�n, actual� ast�zi ca �i acum 60 de ani. Ap�rea �ntr-un timp nemaipomenit de scurt, �i la un nivel care dep�ea de departe orice se f�cuse vreodat� �nainte �i toate �ncerc�rile care s-au mai f�cut dup� aceea... Alte traduceri similare f�cute �n acela�i timp, ca �i dup� aceea, vor trece practic neobservate. Cum se explic� aceast� minune? Traducerea lui Cornilescu a izvor�t dintr-o necesitate spiritual� ad�nc sim�it�, din interes viu fa�� de soarta spiritual� a lui personal �i a celor din jurul lui �i dintr-o con�tiin�� profesional� neegalat�. �n anul 1916, Dumitru Cornilescu �i-a trecut cu succes str�lucit licen�a, la Facultatea de teologie din Bucure�ti. Deoarece nu inten�iona s� �ntrerup� activitatea literar� �i religioas� pe care o �ncepuse, ci dimpotriv� s-o continue �i s-o dezvolte, t�n�rul teolog a pus Bisericii Ortodoxe rom�ne o problem� grea. Conform normelor acestei biserici, licen�a �i d�dea dreptul s� ocupe un post de preot �n capital�, ceea ce era cel mai de dorit pentru str�lucitul teolog. Dar acelea�i norme spuneau c� nu po�i fi hirotonisit preot, dac� nu te c�s�tore�ti mai �nt�i. Dar cum s-ar fi putut �mplini astfel marea chemare pe care neobositul traduc�tor o avea de �ndeplinit? El �ncepuse s� fac� traducerea pentru sine �i ardea de ner�bdare s�-�i continue activitatea, nest�njenit de o slujb� �i de greut��i familiale. Cum ar mai fi f�cut el, apuc�nd aceste c�i obi�nuite, descoperirile spirituale care aveau s�-l duc� la cunoa�terea personal� a Domnului Isus ca M�ntuitor? �n toamna aceluia�i an, solu�ia a fost g�sit�. T�n�rul teolog a fost hirotonisit �n catedrala din Hu�i, de Prea Sfin�ia Sa Episcopul Nicodim, mai t�rziu mitropolit al Moldovei �i apoi patriarh al Rom�niei. Pentru c� nu urma s� ia un post de preot, a fost hirotonisit pe seama M�n�stirii Dobrov��, apar�in�nd de Episcopia Hu�ilor, devenind astfel c�lug�r. Socotea c� �n acest fel va ajunge la o mai mare sfin�enie, pe care de at�ta timp o c�uta cu �nfrigurare. Era un om cu totul deosebit! De�i c�lug�r, cu toate c� �tia ce �nseamn� starea de total� lep�dare de sine care �nso�e�te totdeauna pe cei duhovnice�ti, avea �n acela�i timp o �inut� irepro�abil�, foarte �ngrijit�. Studiul, departe de a-l �nstr�ina de realitate, l-a condus la �nnoiri pe toate planurile, a�a cum numai spiritele mari sunt �n stare s-o fac�. �n acela�i timp era plin de o smerenie deosebit� �i avea o total� lips� de interes pentru starea sa material�. Ambele aceste �nsu�iri l-au �nso�it toat� via�a, bucur�ndu-se astfel de o nem�rginit� apreciere �i dragoste din partea tuturor, a sus�in�torilor, a superiorilor s�i, a enoria�ilor. �n iulie 1916 �ncepuse deja s� traduc� Biblia, imediat dup� trecerea licen�ei, �ntruc�t prin�esa Callimachi se obligase s� �ngrijeasc� de micile lui nevoi materiale, a doua zi dup� hirotonisirea lui ca preot-c�lug�r, Dumitru Cornilescu �i-a declinat oficial obliga�iile fa�� de Biserica Ortodox�, pentru a-�i putea continua nest�njenit marea lui chemare - traducerea Bibliei. Pentru ca �n aceast� mare lucrare s� nu fie �mpiedicat de nici o alt� activitate, con�tient de �nsemn�tatea �i urgen�a traducerii, �i parc� presim�ind efectele spirituale pe care aceast� minunat� oper� avea s� le aib� asupra sa �nsu�i �i asupra poporului rom�n, Dumitru Cornilescu a p�r�sit aproape com--plet lumea pentru 5 ani. A plecat imediat la castelul prin�esei Rallu Callimachi de pe mo�ia St�nce�ti, jude�ul Boto�ani, unde a lucrat cu o �nfrigurare nemai�nt�lnit�. �n acest fel, cel ce avea s� devin� una dintre cele mai luminoase personalit��i cre�tine a Rom�niei nu avea s� �ncaseze niciodat� nici m�car un salariu, nici de la Biserica Ortodox� rom�n�, �i nici de la statul rom�n, de�i a tradus �n limba poporului rom�n Cartea care ne aduce cea mai mare lumin�: Lumina care vine de sus! Despre via�a particular� a c�lug�rului �n ace�ti 5 ani de activitate �nfrigurat� nu �tim aproape nimic. A lucrat f�r� �ntrerupere, �ntr-o stare de �n�l�are spiritual� �i adev�rat� euforie a muncii. Tot ceea ce urma�ii lui au putut s� afle de la el despre acest timp se reduce la descrierea, de c�tre el �nsu�i, a marilor descoperiri spirituale pe care Dumnezeu i le-a f�cut �n acest timp, �n leg�tur� cu planul de m�ntuire al omului prin jertfa de pe cruce a Domnului Isus Hristos. Numai so�iei sale i-a relatat mai t�rziu, foarte pe scurt, aspecte din timpul activit��ii sale de traduc�tor, iar unul dintre cei dint�i care s-au �ntors la Dumnezeu prin el, a redat �n pu�ine cuvinte, impresia pe care i-a f�cut-o, c�nd l-a �nt�lnit prima dat�, �n timpul lucrului. Despre aceast� perioad�, ca �i despre altele necunoscute sau pu�in cunoscute din via�a sa, so�ia spunea: "�ntr-o smerenie extrem�, vorbea foarte pu�in despre sine. �i chiar atunci c�nd o f�cea, de exemplu fa�� de mine, nu repeta, niciodat� ceea ce deja �mi spusese." �mbr�cat c�lug�r, cu tichia pe cap, st�tea adesea pe pardoseal�, scriind pe un scaun mic, cu trei picioare. Avea �ntinse pe jos nenum�rate edi�ii ale Bibliei �n greac�, ebraic� �i aproape toate traducerile existente pe atunci in limbile moderne: englez�, francez�, german�. Pe l�ng� acestea, multe dic�ionare �i fi�e cu traducerea paralel� a celor mai de seam� termeni din Biblie. Traducea nu numai cu grija �i cu precizia unui traduc�tor �nn�scut, dar �i cu responsabilitatea pe care i-o impunea dorin�a de a �n�elege el �nsu�i �i de a transmite �i altora mesajul dumnezeiesc pe care �l c�uta �n Biblie. Un interes imens pentru marea lucrare ar�ta deopotriv� b�tr�na doamn�. Renun��nd la comodit�-�ile pe care i le oferea Elve�ia, ea a r�mas al�turi de protejatul s�u, ap�r�ndu-l de privirile celor indiscre�i, �ngrijindu-se de trebuin�ele sale materiale personale �i de cele ale lucr�rii. Dar ceea ce este tot at�t de important este faptul c� i-a fost �n acela�i timp un adev�rat colaborator de specialitate. Cunosc�nd limbile moderne mai importante, �ntocmea fi�e de termeni cre�tine�ti de baz�, cuprinz�nd �n�elesul lor din cele mai vestite dic�ionare �i traduceri ale Bibliei �n alte limbi. Era astfel de un real folos traduc�torului. De multe ori succesul savantului sau artistului se datoreaz� pasiunii pentru munca lui a unei so�ii credincioase sau a unei mame iubitoare, �n cazul de fa�� era vorba de ceva mai mult: de o mam� a poporului rom�n, dornic� de iluminarea lui spiritual�. Parc� gr�bin-du-se s� nu moar� �nainte de a vedea terminat� aceast� lucrare care o interesa a�a de mult, b�tr�na prin�es� Callimachi n-a precupe�it nimic din ce avea: nici timpul, nici munca, nici averea mo�tenit� de la mama sa, pentru a-l ajuta pe Dumitru Cornilescu s�-�i poat� face lucrarea la care fusese chemat de Dumnezeu. Cuprins

Tip�rirea Bibliei

"Eu sunt Alfa �i Omega, �nceputul �i Sf�r�itul. Celui ce �i este sete, �i voi da s� bea f�r� plat� din izvorul apei vie�ii."

(Apocalipsa21:6) �n timp ce lucrarea se f�cea �n umbr�, la �nceput numai cu posibilit��ile unui student (1914-1916), iar apoi cu cele ale unei prin�ese (1916 - 1920), cerin�a na�ional� pentru o nou� traducere a Bibliei �ntr-o limb� rom�n� modern�, scris� �i citit� de toat� lumea� devenea tot mai acut�. Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate s-a adresat la �nceputul anului 1914 arhimandritului Scriban pentru traducerea Noului Testamment, iar acesta a recomandat pe mitropolitul Nicodim pentru traducerea Vechiului Testament. Cerin�a poporului �i intelectualit��ii rom�ne�ti a fost �nt�rit� de Conferin�a baptist� rom�n� din Austro-Ungaria, care a avut loc �n acest an. Doi ani mai t�rziu, Societatea Biblic� American� constata de asemenea nevoia unei traduceri a Bibliei pentru comunit��ile de credincio�i rom�ni din America. Dar �nceperea primului r�zboi mondial a f�cut ca Scriban s�-�i �ntrerup� revizuirea traducerii existente a Noului Testament, lucrare care nu a mai fost sf�r�it� p�n� �n anul 1919. �ntre timp �ns�, Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate a �nregistrat o ofert� nea�teptat�. Dumitru Cornilescu terminase traducerea Psalmilor, a Noului Testament �i anun�a terminarea traducerii Vechiului Testament c�tre sf�r�itul anului 1920. Prin�esa �i traduc�torul au oferit Societ��ii noua lor traducere �i efectuarea corecturilor f�r� a pretinde nici un drept de autor. Era pentru prima dat� c�nd se �nt�mpla a�a ceva. Mai mult, ei spuneau c� dac� societatea refuz�, prin�esa va publica noua Biblie pe seama sa. Ea prefera �ns� tip�rirea Bibliei lui Cornilescu de c�tre Societate, �n care caz se obliga s� cumpere un mare num�r de exemplare. Avea pe inim� nu numai promovarea noii lucr�ri, dar �i r�sp�ndirea ei pe gratis �n masa poporului rom�n. Reprezentantul Societ��ii a avut ideea ca lucrarea s� se publice cu colaborarea lui Nicodim pentru Vechiul Testament �i a lui Scriban pentru Noul Testament. Dar t�n�rul �i neobositul traduc�tor a refuzat colaborarea aceasta. Desigur c� atunci nimeni, �n afar� de autor, nu putea s� �n�eleag� un astfel de act de m�ndrie profesional�, la un c�lug�r cunoscut pentru modestia sa. Numai el �i Dumnezeul lui, pe care �l descoperise f�c�nd traducerea, �tiau care ar fi fost consecin�ele dac� accepta, �ntre timp se f�cuse o minune: traduc�torul se �ntorsese la Dumnezeu! Lumina nu mai putea s� stea al�turi de �ntuneric! Biblia �inut� sub obrocul unei limbi ne�n�elese de popor �i a unei doctrine religioase ab�tute de la adev�r ar fi putut s� fie prezentat� �i acum publicului �n termeni care s� ascund� �nc� pentru mult� vreme o descoperire care se f�cuse �i fusese experimentat� deja: �ntoarcerea la Dumnezeu! Acest lucru nu trebuia s� se �nt�mple, �i nu s-a �nt�mplat! Prin grija lui Dumnezeu, �n anul 1920 apare la Bucure�ti Cartea Psalmilor sau Psaltirea �mp�ratului David, t�lm�cit� de Dumitru Cornilescu (St�nce�ti - Boto�ani), �n Editura Societatea Evanghelic� Rom�n�, Tipografia Gutenberg. Din-tr-o gre�eal� tipografic�, men�iunea c� traducerea apare la comanda Societ��ii pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate a ap�rut numai pe spatele ultimei pagini. �n anul 1921 a urmat tip�rirea Noului Testament, �i �n acela�i an a Bibliei. O oper� mare, �ntr-o Rom�nie mare, la sf�r�itul celui mai pustiitor r�zboi pe care l-a cunoscut vreodat� lumea �i Rom�nia p�n� atunci! �n timp ce r�zboiul pustia �ara noastr� �i Europa �ntreag�, undeva, �ntr-o chilie ca de m�n�stire, se d�dea o lupt� spiritual�. Nu era vorba de viitorul politic al ��rii, ca �n cazul r�zboiului, ci cu mult mai mult: de destinul spiritual al �ntregului popor de limb� rom�n� de pretutindeni. Era lupta dintre Dumnezeu �i Satana, mai �nt�i pentru sufletul muncit de �ndoieli al t�n�rului c�lug�r, �i apoi al tuturor celor iubi�i de el, de aceea�i limb� cu el. Dumitru Cornilescu era hot�r�t �ns� s� nu abandoneze lupta, oric�t de aprig� ar fi fost ea. Era lupta cu sine, cu credin�ele str�mo�e�ti, cu Diavolul �i uneltirile lui, prezente uneori chiar �i prin fe�ele biserice�ti. Dar era decis s� nu �nceteze lupta dec�t odat� cu victoria deplin� asupra �ndoielilor sale, asupra nesiguran�ei �n care Se aflau el �i cei din jurul lui. �i �n aceast� lupt� a triumfat Dumnezeu!

 

�Noi avem nevoie de toate bog��iile dragostei �i �n�elepciunii lui Dumnezeu, c�ci numai o via�� din bel�ug exercit� atrac�ie asupra altora."
D. Cornilescu Cuprins

Partea a doua

Lumin� �n �ntuneric

�El �tie ce este �n �ntuneric �i la El locuie�te lumina."
(Daniel 2:22)

�ncepe s� se lumineze de ziu�!

��i Domnul va face s� r�sune glasul Lui m�re�..."

(Isaia 30:30) Ceea ce �mpingea cu deosebire pe Dumitru Cornilescu la traducerea Bibliei era con�tiin�a �ntunericului spiritual �n care se g�sea el �nsu�i, apoi fe�ele religioase din �ar� �i �mpreun� cu ele, �ntregul popor. Pentru a �n�elege importan�a lucr�rii �ncepute de Dumitru Cornilescu �i pentru a explica marea binecuv�ntare pe care a adus-o poporului rom�n de pretutindeni, trebuie amintit mai �nt�i spiritul �n care s-a f�cut aceast� traducere. Nu era vorba nicidecum de o competi�ie cu alte condeie de vaz� ale vremii, nici o �ncercare laic� de a umple un gol ad�nc sim�it �n literatura de specialitate rom�neasc�, �i cu at�t mai pu�in nu era o afacere. Nu s-a f�cut �n prealabil nici un contract cu nici o societate de tip�rire a Bibliei, nu au avut loc obi�nuitele t�rguieli �ntre agentul societ��ii �i o impun�toare fa�� bisericeasc� asupra costului �n valut� forte pentru fiecare coal� sau capitol, pentru fiecare corectur� a �paltului, cum era cazul la toate traducerile anterioare �i la cele care au urmat. Nimic din toate acestea! Dup� cum se �tie foarte bine, Dumitru Cornilescu a �nceput traducerea exclusiv pentru l�murirea sa personal� asupra principiilor de baz� ale Evangheliei. Lucrarea lui s-a transformat �ns� �ntr-o oper� social-religioas�, ca urmare a responsabilit��ii pe care acest mare ini�iat o sim�ea ap�s�nd pe umerii s�i, fa�� de ignoran�a moral� �i spiritual� pe care o vedea la to�i cei din jurul lui. Nu este de mirare c� roadele au fost cu totul excep�ionale, at�t imediat c�t �i dup� aceea, p�n� �n zilele noastre! �i f�r� �ndoial�, ele vor continua c�t timp se va vorbi rom�ne�te. Greut��ile au fost imense! Numai cine a tradus m�car un capitol de c�teva pagini �n�elege ce dificult��i presupune aceast� munc�, mai ales c�nd este vorba de filosofie sau religie, unde sunt posibile mai multe gre�eli de interpretare dec�t �n orice alt domeniu. Ca s� �n�elegem c�t de c�t imensitatea sarcinii pe care Dumitru Cornilescu �i-a asumat-o de bun� voie �i f�r� nici un folos material, trebuie men�ionate c�teva fapte. Mi�carea religioas� din Rom�nia era dominat� atunci exclusiv de Biserica Ortodox�, �n care spiritul tradi�ional �i dependen�a de biserica r�s�ritean�, cel pu�in �n privin�a limbii, au dat na�tere totdeauna �i mai ales �n ultimii 70 de ani, unui ghem de contradic�ii �i interese cu care nimeni nu cuteza s� dea piept la scar� na�ional�. Temeritatea ini�ierii unei astfel de ac�iuni �i consecin�ele grave pe care le-ar fi putut avea asupra persoanei respective, nu puteau fi ignorate dec�t de un spirit ca cel al lui Dumitru Cornilescu. Consecin�ele nu s-au l�sat a�teptate, schimb�nd �n mod dramatic sensul vie�ii unuia dintre cei mai capabili rom�ni, care �i-a petrecut, de aceea, tot restul vie�ii �n exil. Trebuie apoi s� apreciem corect greut��ile de specialitate pentru efectuarea unei astfel de opere, �n Rom�nia din vremea aceea. Mai multe decenii, Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate a c�utat pe dou� continente un cadru de �nalt� clas�, care s� cunoasc� (�n acela�i timp �i �n mod corespunz�tor realiz�rii unei asemenea sarcini) limbile ebraic�, greac� �i rom�n�. Dar nu l-a g�sit. De aceea, �mpotriva concep�iei acestei Societ��i, de a traduce Biblia numai pe baza textului ebraic, a trebuit s� se fac� excep�ie �n cazul Rom�niei. Avem astfel o traducere a Bibliei bazat� pe textul grecesc al Bibliei Septuaginta. Traducerea Bibliei dup� acest text, confruntat� �n punctele cheie cu textul ebraic �i cu cele mai cunoscute traduceri din limbile moderne, reprezenta �ns� o sarcin� pe care nu o putea duce la cap�t dec�t un specialist de �nalt� �inut� intelectual� �i spiritual�. �n sf�r�it, �n cazul traduc�torului de fa��, mai mult dec�t toate aceste greut��i, pe umerii s�i ap�sa responsabilitatea t�lm�cirii Bibliei f�r� influen�e str�ine, f�r� idei preconcepute, �n spiritul concep�iilor de baz� pe care M�ntuitorul �nsu�i le-a propov�duit �n timpul vie�ii Sale pe p�m�nt. Dumitru Cornilescu �i-a dat seama de aceast� responsabilitate. Grija fa�� de soarta sufletului s�u �i a fiilor neamului s�u i-a dat posibilitatea s� fac� o lucrare de o �inut� nemaiatins� p�n� la el, �nscriindu-se astfel �n r�ndul celor mai de seam� conduc�tori spirituali ai poporului rom�n. Dar cine ar putea s� prezinte mai bine ca el �nsu�i g�ndurile, sentimentele, umbrele de �ndoial� �i str�fulger�rile de lumin� cereasc� ce l-au inspirat �n aceast� perioad� de 5 ani? Acestea sunt prezentate �n mod magistral �i �n acela�i timp cu o simplitate caracteristic� numai marilor personalit��i �i descoperitori, �n bro�ura scris� de el, intitulat�: �Cum m-am �ntors la Dumnezeu �i cum am spus �i altora." Desigur, cuvintele care urmeaz�, extrase din aceast� lucrare a lui, nu au nici pe departe semnifica�ia corespunz�toare pentru credincio�ii din zilele noastre, �i mai ales pentru ,cei din ��rile cre�tine dezvoltate. Cele ce urmeaz� sunt pentru ei lucruri de la sine �n�elese, deoarece ei s-au n�scut �i au tr�it �ntr-o �ar�, �ntr-o lume unde Cuv�ntul lui Dumnezeu este cunoscut, pre�uit, publicat �i r�sp�ndit f�r� nici o stavil�. R�ndurile de mai jos trebuie luate �ns� �n contextul istoric, politic, social �i religios al vremii, descris �n numai c�teva cuvinte �n paginile precedente. Numai a�a le putem �n�elege for�a l�untric�, bog��ia de con�inut, m�re�ia spiritual� pe care le cuprind. Pentru rom�ni �ns�, amintirea acestor idei simple ale cre�tinismului, a�a cum au fost ele descoperite de Cornilescu din Biblie numai prin c�l�uzirea Duhului Sf�nt, este revelatoare. Pentru ei, paginile care urmeaz� sunt �nc�rcate cu toat� afectivitatea pe care Dumnezeu a dat-o unui popor de la extrema estic� a Europei, strivit �ntre influen�e istorice �i politice potrivnice, pe de o parte, �i �ntre prejudec��i �i forme religioase moarte, statornicite de secole prin tradi�ia omeneasc�, pe de alt� parte. Ele se adresau de asemenea unor oameni care nu cuno�teau nici chiar cele mai elementare lucruri ale Cuv�ntului lui Dumnezeu, �n aceast� lumin�, �n�elesul frazelor care vor urma, de�i arhicunoscut ast�zi de credincio�ii din toat� lumea, poate c�p�ta �i �n ochii lor, sensul unui simbol, sensul lor adev�rat! Pentru c� �i ast�zi, ca �i �n timpul lui Cornilescu, �i �n timpul M�ntuitorului, marile adev�ruri ale Evangheliei sunt descoperite de Dumnezeu direct slujitorilor Lui celor mai devota�i, celor mai spirituali, f�r� participarea unei idei preconcepute, ci exclusiv prin Duhul S�u cel Sf�nt. Pild� stau marile reforme protestante �i neoprotestante care au avut loc mai ales �n ultimii 400 de ani �n ��rile de limb� germanic� �i anglo-saxon�. Pe drept cuv�nt, un ziar european numea pe Dumitru Cornilescu la aniversarea a 50 de ani de la traducerea Bibliei: un Luther rom�n. �i apoi cine ar putea vorbi mai bine despre �ntoarcerea la Dumnezeu, dec�t el �nsu�i? S�-l ascult�m. Cuprins

�ntoarcerea la Dumnezeu

�M� ve�i c�uta �i M� ve�i g�si, dac� M� ve�i c�uta cu toat� inima. M� voi l�sa s� fiu g�sit de voi... zice Domnul."

<br< (Ieremia 29:13-14) "Pe c�nd lucram la traducerea Noului Testament, a trebuit s� caut fiecare cuv�nt �n grece�te, �ntr-un dic�ionar, ca s�-i v�d �n�elesul. �i pe c�nd f�ceam lucrul acesta, am c�p�tat cu totul alte convingeri despre lucrurile cele mai obi�nuite. De pild�, c�nd am v�zut c� Biblia vorbe�te a�a de mult despre p�cat, m-am g�ndit c� p�catul trebuie s� fie ceva grozav �naintea lui Dumnezeu, dac� El vorbe�te at�t de mult despre p�cat. Negre�it, totdeauna am crezut c� p�catul este ceva foarte r�u �naintea lui Dumnezeu, dar dac� m-ar fi �ntrebat cineva: �Ce este p�cat?", i-a� fi r�spuns: "Dac� omori pe cineva, ai f�cut un p�cat." �Cine este un p�c�tos?" �Uciga�ul este un p�c�tos �i locul lui este la �nchisoare. "Dar c�nd am citit c� �oricine se m�nie pe fratele s�u va c�dea sub pedeapsa jude-c��ii" (Matei 5:22) am r�mas uimit, fiindc� �tiam c� oricine se m�nie �n fiecare zi. Dac� ai de-a face cu persoane sup�r�cioase, nu po�i altfel dec�t s� te superi. �i dac� oricine se sup�r�, nu se poate s� fie a�a de grav. Nu puteam s� pricep versetul acesta �i am trecut mai departe. C�nd am ajuns la versetul din epistola c�tre Romani care spune c�: �to�i au p�c�tuit...", nu m-am putut �mp�ca cu el, fiindc� ziceam: "eu cunosc foarte multe persoane caren-au omor�t niciodat� pe nimeni �i nu sunt la �nchisoare. Nu pot pricepe de ce spune Biblia c� to�i au p�c�tuit. Dac� nu cunosc pe al�ii, m� cunosc m�car pe mine �nsumi. Eu n-am omor�t pe nimeni, n-am fost la �nchisoare, a�a c� nu pot spune c� sunt un p�c�tos." N-am putut �n�elege nici versetul acesta; l-am l�sat �i am trecut mai departe. C�nd am ajuns la cel�lalt verset: �Nu este nici un om neprih�nit. Nu este nici un om care s� fac� binele..." m-am �nfuriat pu�in pe versetul acesta, "asta n-o potcrede", mi-am zis eu. Fiindc� eu cunosc multe persoane care au f�cut multe lucruri bune. �i dac� nu cunosc pe al�ii, m� cunosc pe mine. Am f�cut o mul�ime de lucruri bune, �mp�r�ind c�r�ulii, d�nd ceva bani pentru Dumnezeu �i a�a mai departe. �i acum ce fac? Fac o lucrare foarte frumoas�: traduc Biblia �n limba poporului meu. Ce vre�i mai mult? Dar atunci de ce spune Biblia c� ,nu este nici unul care s� fac� binele", c�nd eu v�d c� e m�car unul, acel unul... sunt eu �nsumi. N-am putut pricepe �i am mers mai departe. C�nd am venit la un alt verset din epistola c�tre Romani, care spune c� �plata p�catului este moartea ", am z�mbit �i am zis: "Este cu neputin�� s� crezi asemenea lucruri, fiindc� toat� lumea moare: fie buni, fie r�i. Ce fel de plat� este aceea, dac� fiecare o cap�t�? "A�a c� nici asta n-am �n�eles-o �i am mers mai departe. C�nd am ajuns la versetul din Apocalipsa 20:14, care vorbe�te despre �a doua moarte", adic� de iazul de foc, mi-am zis: "Asta-i moartea ca plat� a p�catului. Dar asta-i grozav! A� vrea s� �tiu cine este acolo �n iazul de foc." �i c�nd am v�zut c� �n iazul de foc sunt uciga�ii (Apocalipsa 20:8), mi-am zis:, foarte bine, uciga�ii trebuie s� fie acolo pentru c� sunt mari p�c�to�i." Apoi am cercetat mai de aproape tot versetul, ca s� v�d cine mai este acolo. �i spre marea mea uimire am descoperit c� acolo sunt �i mincino�ii. �Cum", mi-am zis eu: e minciuna un p�cat a�a de mare ca s� fie pedepsit� cu aceea�i pedeaps� ca uciderea ? Doar fiecare spune minciuni �n fiecare zi. �i nu numai una, ci mai multe �i de felurite soiuri: minciuni de afaceri, minciuni de nevoie, minciuni de lingu�ire, minciuni de polite�e. �i dac� este a�a, mi-aduc aminte c� �i eu am spus o mul�ime de minciuni �n via�a mea. De pild� c�nd e�ti acas� �i vine cineva s� te vad� �i nu vrei s� te vad�, spui c� nu e�ti acas�. Asta �nseamn� o minciun�. A�a c�acumm-am �ncredin�at de-a binelea c� eram un p�c�tos. Dar nu numai un p�c�tos, ci un p�c�tos os�ndit, care mergeam spre iazul de foc." Atunci a �nceput s�-mi fie fric� �i �mi ziceam mereu: �Nu vreau s� m� duc acolo �n ruptul capului." Nu cuno�team �ns� calea m�ntuirii. Nu �tiam ce s� fac ca s� nu merg �n iazul de foc. Am cercetat mai departe. C�nd am ajuns la versetul acela din epistola c�tre Romani care spune c� �to�i sunt socoti�i neprih�ni�i f�r� plat�", am z�mbit �i am zis: � Ce ciudat! Cartea aceasta este plin� de lucruri care se bat cap �n cap. P�n� acum am v�zut c� to�i sunt p�c�to�i, os�ndi�i s� mearg� �n iazul de foc �i acum deodat�, iat�-ipe to�i �socoti�i neprih�ni�i f�r� plat�. Care este deosebirea?" �i citind mai cu luare aminte versetul acesta am v�zut c� era o deosebire. Da, �socoti�i neprih�ni�i f�r� plat�", dar prin credin�� �n s�ngele lui Isus Hristos, pe care Dumnezeu L-a dat ca o jertf� de isp�ire pentru p�cate." mi-am zis eu, �adev�rat? Pentru p�cate a murit Hristos? �nv��asem la �coal� c� El a murit pentru p�catele �ntregii lumi (1 Ioan 2:2). Dar ce-mi folose�te mie lucrul acesta, c�nd eu sunt un p�c�tos �i p�catele mele nu sunt iertate? Da, dar dac� a murit pentru p�catele �ntregii lumi, mi-am zis eu, a murit �i pentru p�catele mele, fiindc� �i eu sunt unul din lume. Oricum ar fi, mi-am zis eu, v�d din cartea aceasta c� exist� o iertare a p�catelor, c� Hristos a murit �i pentru mine, deci iertarea aceasta este �i pentru p�catele mele. Slav� Domnului! Dac� voi merge la judecat�, voi zice lui Dumnezeu: �Doamne, nu cunosc dec�t Cartea aceasta. Tu ai zis c� este Cuv�ntul T�u. Eu am citit�n ea c� Hristos a murit pentru mine, am luat iertarea pentru mine �i dac� m� vei os�ndi, nu-i vina mea, fiindc� am crezut ce spune Cuv�ntul T�u.� �i a�a am luat pentru mine iertarea p�catelor. Acesta a fost cel dint�i pas. Al doilea pas a fost c�nd am descoperit c�n-aveam un M�ntuitor mort, ci un M�ntuitor viu, cu care puteam intra �n leg�tur�. El a murit pentru p�catele noastre, dar a �i �nviat ca s� ne fac� neprih�ni�i... �i acum este un M�ntuitor viu. �Bun", mi-am zis eu, �tocmai asta este ce-mi mai trebuia, �mi place s� am o persoan� vie c�reia s�-i pot vorbi. "Dar cea mai mare bucurie a mea a fost c�nd am descoperit c� El nu este numai un Prieten viu c�ruia �i pot vorbi, ci c� �n M�ntuitorul cel viu am puterea s� biruiesc p�catul, fiindc� El a �nfr�nt puterea Vr�jma�ului, prin �nviereaLui. �Bine", mi-am zis eu, �dac� lucrul acesta este adev�rat, - �i v�d c� este adev�rat - vreau s�-l iau pentru mine �nsumi, fiindc� nu vreau s� mai tr�iesc �n p�catul care a omor�t pe M�ntuitorul meu." Eu �mi �nchipuiam c� p�catul face parte din firea noastr�, c� nu putem altfel, c� trebuie s� p�c�tuim, a�a c� �n�elege�i ce bucuros am fost c�nd am descoperit c� exist� o astfel de putere ca s� biruie�ti p�catul. Astfel L-am luat pe Domnul Isus ca M�ntuitor viu al meu. Cel din urm� pas a fost c�nd am descoperit c� El este �i Domn. Domn �nseamn� st�p�n. El este st�p�n, iar noi suntem robi. Noi nu mai suntem ai no�tri, ci suntem ai Lui cu tot ce avem �i cu tot ce suntem. C�nd am v�zut c� Pavel era un rob al lui Isus Hristos, am zis: "Dac� Pavel a fost rob �i eu trebuie s� fiu rob." �i a�a L-am luat ca Domn �i St�p�n al meu, care n-are dec�t s� porunceasc�, iar eu s� ascult. �i ce Domn �i St�p�n minunat este El, c�ci te po�i �ncrede deplin �n El! A�a m-am �ntors la Dumnezeu. Acum �tiam c� eram n�scut din nou, un copil al lui Dumnezeu. �tiam c� de acum toate trebuiau s� se �nnoiasc� �n via�a cea nou�. �i cel dint�i lucru pe care a trebuit s�-l �nnoiesc a fost traducerea Bibliei, la care lucram. C�ci �mi ziceam: � Traducerea de p�n� acum este f�cut� de omul cel vechi. Eu sunt un om nou �i trebuie s� am o alt� traducere f�cut� de omul cel nou. " Am �nceput traducerea din nou, dar acum nu mai citeam Biblia cu �ntreb�rile de mai �nainte, c�nd ziceam: �Se poate? S� fie adev�rat?" ci cu alte �ntreb�ri �i anume: ,Am eu ce spune cartea aceasta? Sunt eu ce spune ea ? Dac� nu, de ce nu sunt �i de ce nu am? Dac� da, slav� Domnului!" Cuprins

O �nt�rire �i un �nceput

�S�m�n�a c�zut� �n p�m�nt bun este cel ce aude Cuv�ntul �i-l �n�elege; el aduce road�: un gr�unte d� o sut�, altul �aizeci, altul treizeci."

(Matei 13:23) "Acum greutatea era c� eram singura persoan� care �ncepusem o via�� nou� �n felul acesta. Citisem �i alte c�r�i care �nt�reau cele de mai sus. Dar erau... c�r�i. A�a c� am �nceput s� m� g�ndesc: �Via�a mea este foarte frumoas�, dar cine �tie dac� nu este numai o �nchipuire a mea, fiindc� am c�p�tat-o numai prin citirea �i cercetarea Bibliei.� Dar acum fiecare verset mi se �nf��i�a �ntr-o lumin� nou�. �i versetul acesta din Filipeni 4 mi-a venit �ndat� �n minte: ��n orice lucru aduce�i cererile voastre la cuno�tin�a lui Dumnezeu, prin rug�ciuni �i cereri." �Doamne", am zis eu, "nu pot s� spun c� sunt un necredincios. Cred orice lucru din Cuv�ntul T�u. Dar nu �tiu dac� sunt pe calea cea bun�. �ns�, dac� �mi dai prilej s� v�d un alt suflet venind la Tine, �n acela�i fel, voi fi pe deplin �ncredin�at c� sunt pe calea cea bun�." M-am rugat. Dup� 3 luni, m-am pomenit �ntr-o diminea�� cu doi tineri de la �coala militar� din Bucure�ti, care m-au �ntrebat cum pot s� fie preg�ti�i de moarte. �Fiindc�", ziceau ei, �trebuie s� plec�m �n cur�nd pe front �i cine �tie dac� nu vom muri. �i trebuie s� spunem adev�rul, c� nu suntem gata de moarte?" "da," am zis eu, �bine c� a�i venit acum, fiindc� dac� a�i fi venit acum 3 luni, n-a�fipututs� v� r�spund la aceast� �ntrebare. Hristos a murit pentru p�catele Dv. �i dac� crede�i lucrul acesta �i-l lua�i pentru Dv. �i v� da�i via�a �i inima �n m�na Lui, ave�i iertarea p�catelor acum; sunte�i m�ntui�i. Iar dac� v� duce�i pe front �i muri�i, M�ntuitorul v� a�teapt� s� v� primeasc� la El. Dar dac� v� ve�i �ntoarce, ve�i avea ceva de f�cut pentru El �i anume: s� spune�i �i altora cum pot fi preg�ti�i pentru moarte." S-au bucurat de aceast� veste. A uprimit-o �ndat� �i s-au �ntors la cazarm� spun�nd celorlal�i c� sunt m�ntui�i �i c� p�catele le sunt iertate. Uniii-au luat �n r�s, al�ii doreau s� mai aud� despre a�a ceva. Duminica urm�toare au mai venit cu al�ii �i le-am spus adev�rul �i lor. Unii dintre ei s-au hot�r�t pentru Domnul �i dup� c�t� va vreme erau mai multe suflete hot�r�te pentru Domnul �i petreceam fiecare duminic� �mpreun�, de la ceasurile dou� dup� mas� p�n� la nou� seara. Era cam lung, a�a c� sim�eam nevoia de o oarecare schimbare. Fiindc� to�i eram tineri, ne-ar fi pl�cut s� c�nt�m, dar nu �tiam ce s� c�nt�m. C�ntece din lume nu puteam c�nta, iar c�nt�ri cre�tine�ti nu �tiam niciuna. Dar, printre c�r�ile pe care le comandasem la �nceput a veam �i o carte de c�nt�ri. M-am uitat prin ea �i am v�zut c� erau foarte frumoase �ntr-ade-v�r, dar p�cat c� erau �n alt� limb�, nu �n rom�ne�te. A cum �ns� m� obi�nuisem sam� duc la M�ntuitorul cu toate greut��ile, �i I-am zis: "M�ntuitorule, vezi �n ce greutate m� aflu. Eu nu sunt un mare muzicant, dar Tu e�ti �i muzicant �i po�i s�-mi dai putere s� traduc c�teva c�nt�ri. "M-am rugat astfel mai mult� vreme, apoi-am �ncercat �i dup� mult� trud� am tradus o c�ntare �i apoi altele. �n duminica urm�toare, c�nd au venit b�ie�ii la mine, le-am spus c� toate trebuie s� fie noi �n via�a cea nou�, chiar �i c�ntarea. Ca urmare, am �nceput sale c�nt c�ntarea pe care o tradusesem. Le-a pl�cut foarte mult �i la strofa din urm� au �nceput to�i s� c�nte. Am c�ntat un ceas, au �nv��at-o pe dinafar� �i s-au �ntors la cazarm� �i au c�ntat-o �i acolo. Mul�i din camarazii lor au �nceput s� le zic�: ,^Asta-i frumos, �tia se duc �i petrec duminica cu muzic�. Trebuie s� ne ducem �i noi la petrecere. "Au venit s� petreac� �i mul�i din ei s-au hot�r�t pentru Domnul. A�a a fost �nceputul. C�teva fapte izbitoare au f�cut s� se �ntind� mi�carea. Unul dintre ele a fost �ntoarcerea la Dumnezeu a unui ateu. Era un t�n�r foarte citit, dar care nu credea �n nimic. Prietenii no�tri doreau la �nceput s�-l fac� �i pe el s� vin� s� aud� Evanghelia, dar el nu voia. Unul din cei dint�i hot�r��i pentru Dumnezeu s-a �mboln�vit. Doctorul i-a spus s� m�n�nce miere, dar miere nu se g�sea �n ora� �n timpul r�zboiului. El �i-a adus aminte c� la mine m�ncase miere la ceai. A rugat pe prietenul lui necredincios s� vin� la mine �i s�-i aduc� pu�in� miere. Necredinciosul nu voia s� vin�. C�ci zicea: �Omul acela �i are p�rerile lui, eu le am pe ale mele, �i nu vreau sam� cert cu el. "Dar prietenul lui i-a zis: "Dac� tu nu aduci vorba de religie, el nu �ncepe."�A dac� este a�a", a zis el �n cele din urm�, �am sam� duc." A venit. A mai luat un alt prieten cu el., fiindc�", zicea el, �cine �tie, poate c� ajungem la ceart� asupra p�rerilor noastre deosebite �i m�car s� fim noi doi, iar el unul. "C�ndau venit, am �nceput s� vorbim despre toate: cum este vremea, cum merge r�zboiul etc., dar nici o vorb� despre credin��. Prietenul lui, care nu �tia nimic despre hot�r�rea camaradului s�u, �i-a zis: �Suntem �n casa unui preot. Vorbim despre toate celea, dar numai despre religie nu. Nu este frumos. Trebuie s� vorbim pu�in �i despre credin��, chiar dac� nu credem." �i a �nceput s� spun� c� acum lumea nu mai crede �n nimic. F�r� �ndoial�, m-am folosit de prilejul acesta �i am �nceput s� vorbesc despre Evanghelie. Necredinciosuls-a sup�rat foc. A �nceput s�-mi spun� o mul�ime de lucruri nepl�cute. Eu am a�teptat p�n� s-a lini�tit �i apoi am �nceput s�-i vorbesc despre M�ntuitorul. El a ascultat foarte lini�tit �i la urm� a spus doar at�t: "De ce nu ni se spun astfel de lucruri la �coal�?" pentru c�", am zis eu, n-au trecut prin ele �i nu le au. "Lui �i pl�cea s� citeasc�. I-am dat o carte �i l-am rugat s� vin� duminica viitoare �i s�-mi spun� dac� i-a pl�cut. Duminica urm�toare c�nd a venit, l-am �ntrebat despre carte. A spus c�i-a pl�cut foarte mult �i c� tot ce a g�sit �n ea era foarte adev�rat. "Dac� este adev�rat", i-am zis eu, �trebuie s� iei o hot�r�re". "Am �i luat-o", a r�spuns el. �Cehot�r�re?", am �ntrebat eu curios. "M-am hot�r�t pentru Hristos". Ce bucurie pe noi, mai ales c� el avea o oarecare trecere printre tovar�ii lui, ca unul care era citit. El, prin pilda lui, a adus �i pe al�ii. Aveam �i un foarte bun muzicant, care a preg�tit un cor. �ntr-o zi, el era la carcer� �i citea o carte despre rug�ciune. Un prieten al lui l-a v�zut �i a �nceput s� r�d� de el. La urm� a zis: "Dac� este adev�rat c� prin rug�ciune se poate face at�t de mult, roag�-te ca disear�la 6 s�-mi dea drumul din carcer� �i sam� duc la Ia�i. Atunci am s� m� �ntorc �i eu la Domnul." Muzicantul �i-a zis: "De ce n-ar face Dumnezeu lucrul acesta ?Doar este spre sla va Lui. "Apoi a zis prietenului s�u: "Dorin�a �i se va �mplini." S-a retras pentru c�teva minute, s-a rugat�ntr-un col� �i a �nceput s� citeasc� mai departe. Spre marea mirarea celorlal�i, pe la 6 seara a venit un soldat �i a zis: ,,/,... este slobod �i are ordin s� plece �ndat� la Ia�i. Ce r�sunet a avut aceast� �nt�mplare �n cazarm�! Fiecare a �tiut de ea. Duminica urm�toare �i mai mul�i au venit s� aud� vestea Evangheliei. A�a a �nceput mi�carea. C�nd s-a ispr�vit r�zboiul, doi din cei �ntor�i la Dumnezeu au trebuit s� se duc� la �coala normal� din Bucure�ti s�-�i sf�r�easc� studiile, ca s� se fac� �nv���tori. Sim�eau c� trebuie s� fac� �i acolo ceva pentru Domnul, dar nu vedeau ce. Nu puteau nici s� predice, nici s� vorbeasc� prea mult cu colegii lor despre Isus. Erau �ntr-o mare �ncurc�tur�. Puteau �ns� s� se roage. S-au hot�r�t s� se duc� pe malul r�ului, �n p�dure, �i s� se roage. Au spus Domnului cam a�a: "Doamne, Tu �tii c� noi nu putem s� predic�m �i nu putem vorbi prea mult colegilor despre Tine. Dar Tu cuno�ti sufletele din �coala aceasta �i nevoia lor de un M�ntuitor. Te rug�m s� faci pe cei ce sunt fr�m�nta�i de g�ndul m�ntuirii s� vin� la adunarea noastr�. Noi nu vrem s� vorbim nim�nui �i nu chem�m pe nimeni. "A�a au �i f�cut. Dup� 4 zile a venit la ei un coleg �i le-a zis: �Am b�gat de seam� c� �n fiecare sear� voi v� duce�i regulat �n p�dure. Pute�i s�-mi spune�i �i mie ce face�i acolo?" Cei doi au r�mas cam �ncurca�i, dar au spus: �Ce facem noi, poate nu �i-o pl�cea. "�Ce anume?", a �ntrebat el. �Ei, ne rug�m �i noi." �Tocmai de asta aveam nevoie �i eu", a zis el. �Cam b�nuiam eu ceva. Vre�i s� m� l�sa�i s� vin �i eu cu voi?" "�ncape vorb�?", a fost r�spunsul celorlal�i, �n�elege�i ce bucurie a fost pe ei c�nd au v�zut c� rug�ciunea le fusese ascultat� a�a de cur�nd. Acesta a fost �nceputul. Apoi au venit �i al�ii, a�a c� dup� o vreme erau un num�r bun, care se duceau regulat �i se rugau... Mul�i dintre ei s-au �ntors la Dumnezeu numai venind la aceast� adunare de rug�ciune. F�r� �ndoial�, n-au mai putut r�m�ne ascun�i. Colegii lor au auzit. Se �n�elege c� nu prea le pl�cea sase lase de p�cat. A�a c� a �nceput, ca de obicei, o mic� prigonire. C��iva colegi ne�ntor�i la Dumnezeu s-au hot�r�t �ntr-o sear� s� se duc� dup� ei la adunarea de rug�ciune �i s� arunce cu pietre �n ei. Cre�tinii no�tri au auzit, dar s-au hot�r�t s� se duc� f�r� team�, ca de obicei. S-au dus �i au �nceput s� se roage. Apoi au, venit cei ne�ntor�i la Domnul, cu pietrele �n m�ini. Cel care se ruga i-a v�zut venind �i a �nceput s� spun� �n rug�ciunea lui: ��i acum, Doamne, ai mil� de cei care vin cu g�nduri rele �mpotriva noastr� �i atin-ge-le inima." Deodat�, cel care era �n fruntea cetei a aruncat �apca �i pietrele jos �i a �ngenunchiat �i el, mi�cat de cuvintele rug�ciunii pe care o auzise. To�i ceilal�i au f�cut la fel. Astfel i-a izb�vit Domnul �i au f�cut �mpreun� adunare de rug�ciune �n seara aceea. Dup� dou� luni au ispr�vit �coala �i trebuiau s� plece. S-au desp�r�it la gar�, dup� o adunare de rug�ciune de neuitat, pe care au avut-o pe marginea r�ului, pe o lun� frumoas�, �nainte de venirea trenului care avea s�-i �mpr�tie �n lungul �i �n latul ��rii." Cuprins

"Cuibul cu barz�"

�Rodul celui neprih�nit este un pom de via��, �i cel �n�elept c�tig� suflete."

(Proverbe 11:30) De multe ori �n istorie, opere celebre, nemuritoare au fost realizate prin cooperarea a dou� spirite mari, a c�ror chemare pentru �nnoiri revolu�ionare a corespuns �ntocmai cerin�elor celor mai profunde ale momentului istoric, social, filosofic, religios. A�a a fost cazul �i cu cei doi credincio�i ale�i ai Bisericii Ortodoxe rom�ne, �n anii dinaintea �nceperii primului r�zboi mondial, �n timp ce spiritele laice se �ndreptau exclusiv spre rezolvarea marilor probleme politice, sociale �i economice cu care era confruntat� �ara noastr�, undeva, �ntr-o chilie din �ndep�rtata Moldov� �i �ntr-o biseric� f�r� importan�� din Bucure�ti, doi ale�i ai lui Dumnezeu, f�r� str�lucire omeneasc� deosebit�, dar dedica�i cu tot sufletul �i cu toat� fiin�a lor ridic�rii spirituale a lor �i a poporului rom�n, se luptau o alt� lupt�, o lupt� spiritual� poate de propor�ii �i mai mari. Oricum, cu urm�ri ve�nice. Preotul Tudor Popescu continua s� predice Evanghelia la biserica �Cuibul cu Barz�", f�r� �ns� ca el �nsu�i s� fie m�ntuit, �ncetul cu �ncetul el �i-a dat seama de inutilitatea marilor lui eforturi, prin aceea c� nici unul din enoria�i nu c�p�ta o via�� nou�, a�a dup� cum el �nsu�i �i d�dea seama c� nu este schimbat. Scrisorile pe care le primea de la prietenul s�u Dumitru Cornilescu, din Moldova, i se p�reau bizare, �n ele se vorbea despre lucruri care �i erau cu totul str�ine. Nu putea s� accepte, ca �i prietenul s�u la �nceput, c� este un p�c�tos ca to�i ceilal�i oameni �i c� are nevoie de m�ntuire, ca fiecare din ei. Pentru a putea �n�elege adev�rul, Dumnezeu trebuia s�-l smereasc�, pe de o parte prin a constata inutilitatea eforturilor sale, iar �n al doilea r�nd, �n mod direct, �n propria sa familie. Astfel, �n fa�a morm�ntului deschis al fratelui s�u preferat a �nceput pentru prima dat� s�-�i dea seama �n mod nemijlocit de nimicnicia omului �i s� caute cu tot dinadinsul r�spuns la �ntreb�rile care �l preocupau. Dar aceasta era �nc� prea pu�in. M�ndria lui nu putea fi �nfr�nt� dec�t dac� avea s� fie lovit mai puternic, mai direct, �n mod fulger�tor i-a murit so�ia, la care �inea foarte mult, l�s�ndu-l singur cu trei copii mici. Aceasta s-a �nt�mplat �n 1918. Zdrobit prin suferin��, Tudor Popescu a �nceput s� se �ntrebe: �Sunt eu a�a cum vrea Dumnezeu s� fi u? Nu cumva din aceast� pricin� nu pot s� ar�t nici un suflet pe care s�-l fi adus la adev�r, la Dumnezeu?" Dar iat� c� �n 1919, Dumitru Cornilescu a trebuit s� vin� la Bucure�ti pentru a duce tratativele necesare �n vederea tip�ririi Psalmilor �i apoi a Noului Testament �i a Bibliei. Ziua ducea tratative cu editurile �i tipografiile, iar seara, uneori toat� noaptea, discuta cu Tudor Popescu despre subiectele care �i preocupau. Discu�iile lor se �nv�rteau tot �n jurul ��ntoarcerii la Dumnezeu", pentru c� unul o experimentase �i �tia c� aceasta constituie �nceputul pentru fiecare p�c�tos �naintea lui Dumnezeu �i cu at�t mai mult pentru un lucr�tor �n via Domnului. F�r� s� ajung� la vreun rezultat, Tudor Popescu a fost totu�i de acord ca Dumitru Cornilescu s� vorbeasc� �n biserica lui despre ��ntoarcerea la Dumnezeu", �i dac� �i �n al�i oameni se va produce schimbarea de care vorbea Dumitru Cornilescu, �va vedea ce este de f�cut". Dup� ce Dumitru Cornilescu a predicat de c�teva ori, Tudor Popescu a �ncercat �i el s� predice despre acela�i subiect. Avertizat c� acest lucru nu se poate face dac� nu e�ti mai �nt�i tu �nsu�i �ntors la Dumnezeu, Tudor Popescu a r�spuns: �Nu conteaz� am s� predic mai �nt�i altora." �ntr-o duminic�, pe c�nd zugr�vea cu mult talent �n predica sa groz�via p�catului, a sf�r�it prin a-�i da seama de gravitatea propriilor sale p�cate, �i s-a �ntors astfel la Dumnezeu prin propria sa predic�. De atunci a �nceput s� predice prin Duhul lui Dumnezeu. Cuprins

Marea confirmare

� Cine r�m�ne �n Mine �i �n cine r�m�n Eu, aduce mult� road�."

(Ioan 15:5) Ca �i Dumitru Cornilescu, Tudor Popescu nu s-a mul�umit cu starea de lini�te sufleteasc� pe care o c�p�tase el �nsu�i. Dimpotriv�, el era preocupat ca �i prietenul s�u, de ob�inerea unor confirm�ri publice din partea lui Dumnezeu, iar pe de alt� parte era dornic s� dea poporului vestea cea bun� pe care nu o cunoscuse �n activitatea anterioar�. De aceea, Tudor l-a�ntrebat �ntr-o zi pe Dumitru Cornilescu: �Ce va s� zic� asta ? Sunt �ntors la Dumnezeu, predic Evanghelia �i nimeni nu se �ntoarce la Dumnezeu?" Dumitru Cornilescu, care experimentase mai �nainte efectul discu�iilor de la om la om, i-a f�cut lui Tudor Popescu urm�toarea propunere: � Vezi c� unii ascult�tori urm�resc cu mare b�gare de seam� predica. Cheam� pe c��iva din ei la tine acas�, mar�i seara, s� vorbim cu ei despre sufletele lor. "Ideea a prins via�� pe loc �i �n mar�ea urm�toare 5 persoane discutau despre �ntoarcerea la Dumnezeu �n biroul particular al lui Tudor Popescu. Trei erau �nc� nem�ntui�i, dar dornici s� afle adev�rul. Primul suflet a fost c�tigat din prima sear�, �n s�pt�m�nile urm�toare au venit din ce �n ce mai mul�i, astfel c�, �n scurt timp, biroul preotului Popescu era plin. La predicile �inute �n biseric�, el �mp�rt�ea enoria�ilor nu litera moart�, ci experien�ele personale ale unui suflet m�ntuit; iar �n �nt�lnirile de mar�i seara discuta cu fiecare �n parte problemele lor spirituale. Rezultatul acestui mod de a lucra cu sufletele nu s-a l�sat mult a�teptat. Cur�nd, num�rul celor �ntor�i la Dumnezeu a devenit tot mai mare. Dup� terminarea traducerii Bibliei, �n 1920, Dumitru Cornilescu s-a stabilit definitiv la Bucure�ti, pentru a se �ngriji singur de editarea �i tip�rirea valoroaselor manuscrise. De la o lucrare de o intensitate nemai�nt�lnit�, dar oarecum static� - traducerea Bibliei, �ntr-un sat din nordul ��rii, Dumitru Cornilescu a revenit deodat� la o activitate public� foarte intens�. Din nou mai multe predici pe s�pt�m�n�, traduceri de c�r�i cre�tine�ti, tip�rituri, traduceri de c�nt�ri cre�tine�ti, �ngrijirea tip�ririi Bibliei �i a unor p�r�i din Biblie etc. Nici o personalitate religioas� din �ara noastr� nu a dus o activitate at�t de intens�, �ntr-o perioad� a�a de scurt�, ca acest om ales al lui Dumnezeu. Imboldul era acum �ns� altul, �nainte de 1916 c�uta, �i chiar atunci c�nd d�dea altora lucruri de prim� calitate, el �nsu�i nu era convins de ele. Acum, teologul de renume na�ional se impunea tuturor cu o putere nemai�nt�lnit�. Scopul principal al activit��ii lui, ca �i al prietenului lui nedesp�r�it Tudor Popescu, era perfect precizat: c�tigarea sufletelor pentru Dumnezeu. Restul era numai un mijloc sau ceva auxiliar. Predicile erau �inute de obicei de Tudor Popescu, dar �i Dumitru Cornilescu predica adesea, mai ales �nlocuindu-l pe Tudor Popescu atunci c�nd era obosit. La discu�iile de mar�i seara, care cu timpul s-au transformat �n adev�rate adun�ri de l�murire a sufletelor �i de c�tigare a lor pentru Dumnezeu, Cornilescu avea un rol deosebit. Lucrarea f�cut� de Dumitru Cornilescu �n timpul predicilor �i dup� predici �i mai ales �n discu�iile cu sufletele de mar�i seara, era a�a de puternic� �i hot�r�t�, �nc�t to�i cei ce l-au auzit nu pot uita r�scolirea pe care au produs-o �n sufletele lor. Astfel, unul dintre primii credincio�i c�tiga�i pentru Dumnezeu �n acea vreme, scria acum c��iva ani lui Dumitru Cornilescu: "Miaduc aminte de seara aceea neuitat�... Era �ntr-o mar�i seara, dup� duminica Floriilor din anul 1921, c�nd v-am cunoscut prima dat�, �n cancelaria p�rintelui Popescu, unde mai erau c�teva persoane. Dup� ce p�rintele Popescu a citit ceva din Cuv�ntul lui Dumnezeu �i a dat o scurt� explica�ie, eu am cerut voie s� spun ceva. Mi s-a dat voie �i am povestit pe scurt via�a mea din copil�rie p�n� �n ziua aceea, ar�t�nd c� sunt un p�c�tos, care am crezut c� Domnul Isus m-a sp�lat cu s�ngele S�u. Dar am m�rturisit c� am mai r�mas cu un mare cusur min�eam. Minciunii �i ziceam cusur, nu o socoteam p�cat, fiindc� eram obligat de director s� mint; deci, ziceam eu, directorul r�spunde! Dumneavoastr� a�i ascultat cu r�bdare povestea vie�ii mele p�n� aici. Aici m-a�i oprit �i mi-a�ipus �ntrebarea: � Directorul ��i spune s� spui minciuni, dar Cuv�ntul lui Dumnezeu ce zice? � Cuv�ntul lui Dumnezeu m� �nva�� s� spun adev�rul, am r�spuns eu. � F� a�a �i gata, a�i spus Dv. foarte hot�r�t. � Da, dar dac� spun adev�rul m� d� afar� din serviciu �i am greut��i, am copii, am zis eu. � Ce vrei atunci, a�i zis Dv., s� te dea directorul afar� din serviciu, sau Domnul Isus afar� din cer? Aceste cuvinte m-au lovit ad�nc �n inim�, am plecat capul �i am t�cut. La desp�r�irea noastr� mi-a�i ar�tat mult� �n�elegere, m-a�i m�ng�iat, dar eu eram �nc� �ngrijorat. Domnul nostru a lucrat �ns� a�a de minunat c� a doua zi s-a f�cut mare zarv� cu minciuna pe care am spus-o �nc�t a aflat �i directorul care m-a chemat la el. Am a vut astfel ocazia s�-i m�rturisesc credin�a �n Domnul Isus. Acest fapt m-a smerit foarte mult. �ngrijorarea mea s-a transformat �n mare bucurie." �n leg�tur� cu lucrarea minunat� pe care Dumnezeu o f�cea �n acele vremuri cu sufletele, Dumitru Cornilescu scria: "Num�rul celor ce veneau mar�iseara cre�tea mereu �i mica odaie, care era biroul lui Tudor Popescu, devenise tot mai ne�nc�p�toare. Cu timpul, lucrul acesta f�c�ndu-se regulat, �i metoda s-a mai schimbat. Dup� multe �nt�lniri cu simple discu�ii, am �nceput s� citim din Evanghelia dup� Ioan, fiecare din noi c�te un paragraf �i s�-l explic�m, �n leg�tur� cu via�a de toate zilele. A�a a mers p�n� la sf�r�itul anului (1921). La �nceput veneau numai b�rba�i, c�ci socoteam c� discu�iile pe care le aveam cu b�rba�ii nu sunt potrivite �i pentru femei, fiecare sex av�nd greut��ile �i particularit��ile lui. Dar parc� femeile nu aflau de la b�rba�ii lor ce se f�cea acolo? �i de aici; dorin�a lor fierbinte era: c�nd se vor face asemenea adun�ri �i pentru ele? Ele ziceau: p�rinte, dar pe noi c�nd ne aduna�i? Nou� c�nd o s� ne vorbi�i?" R�spunsul cu care sc�pam din �ncurc�tur� era: �La toamn�, la toamn�!", c�ci dac� pentru b�rba�i nu aveam loc, ce avea s� fie c�nd am fi dat drumul �i la femei?" Prin experien��, adun�rile lor laolalt� s-au perfec�ionat necontenit. Dumitru Cornilescu, totdeauna plin de ini�iativ�, a continuat s� fac� lucrarea �nceput� la Dorohoi, s� traduc� c�ntece cre�tine�ti, s� compun� altele �i s� le adapteze la melodiile pe care le g�sea �n c�r�ile comandate din str�in�tate. Una c�te una, mica ceat� de credincio�i a �nceput s� cunoasc� pe de rost aceste c�nt�ri, pe care le intonau la biseric�, acas� �i chiar la lucru. La scurt timp, Dumitru Cornilescu a tip�rit prima c�rticic� cu 47 c�nt�ri cre�tine�ti. �Toamna", �i spuse Dumitru Cornilescu, "Numai merge �n biroul p�rintelui Popescu, c�ci este prea mic. Am cerut atunci autoriza�ie la Ministerul Instruc�iunii �i ni s-a �ng�duit s� �inem aceste adun�ri la �coala � Cuibul cu Barz�", o �coal� primar� din apropiere... Femeile, exasperate de at�ta am�nare, au venit �n-tr-o sear� nepoftite, �i nu le-am putut da afar�... La �coal� nu mai era ca acas�. Aici fiecare venea, se a�eza �n banc�, iar noi soseam oficial, la ora fix� �i f�ceam a�a: c�ntam o c�ntare cre�tineasc� din cele noi, apoi TudorPopescu citea un psalm, citea paragraful din Evanghelia dup� Ioan care venea la r�nd �i �l explica o or�. Urma o pauz� �n care c�ntam multe c�nt�ri, apoi eu citeam paragraful urm�tor �i-l explicam... Tema era mai totdeauna aceea�i, dar pus� �n cadrul paragrafului citit �i �intea totdeauna la luarea unei hot�r�ri personale: Ce faci tu cu p�catele tale? ��i sunt ele iertate? E�ti un copil al lui Dumnezeu? Ai tu pace? E�ti tu mul�umit? Unde vei merge dup� ce mori?" Predicile lui Dumitru Cornilescu �nf��i�au mai ales p�catul �i pedeapsa care a�teapt� pe p�c�tos. Tuna �i fulgera �mpotriva p�catului! Avea un dar de vorbire excep�ional, putea s� vorbeasc� ore �n �ir despre un subiect, f�r� ca cineva s� se plictiseasc�. Cur�nd, adun�rile de duminic� diminea�a �i seara de la biseric� �i cele de mar�i seara de la �coal� au devenit insuficiente. S-au �nceput adun�ri de evanghelizare �i joia seara. Un credincios, �ntors de cur�nd la Dumnezeu �ntr-una din adun�rile de joi seara din acea vreme, scria lui Dumitru Cornilescu cu pu�in timp �nainte ca am�ndoi s� treac� la Domnul: "De atunci, din februarie 1923, eu v-am socotit, at�t pe Dv. c�t �i pe fratele Tudor Popescu, p�rin�ii mei spirituali �n Domnul. V-am iubit �i v� voi iubi mereu, pentru c� Dumnezeu S-a folosit deDv. am�ndoi ca sa ajung un copil al lui Dumnezeu... Mi-aduc aminte (pe atunci aveam numai 24 de ani) cum v� ascultam �mpreun� cu so�ia mea, joi seara la �coala primar� Cuibul cu Barz�, st�nd pe pervazul ferestrei, pentru c� �n b�nci nu mai erau locuri. Cum conducea�i micul cor, acompaniat tot de Dv. la mica org� portativ� �i cum apoi, ca un vulcan �n plin� erup�ie, �mpr�tia�i �n jurul Dv. nu lav�, ci apa vie a Cuv�ntului lui Dumnezeu, pentru sufletele noastre uscate de p�cat, dar �nsetate dup� o via�� nou�." �Nu rareori", spunea Dumitru Cornilescu, �la sf�r�itul predicilor de la �coal� sau de la biseric� te pomeneai cu c�te un suflet care voia s�-�i vorbeasc� �ntre 4 ochi �i cu prilejul acesta se hot�ra pentru Domnul Isus. C��i nu se hot�rau �i f�r� s� mai spun�! Tr�ind adev�rurile Evangheliei, cei �ntor�i la Dumnezeu aveau s�-mi spun� lucruri minunate! Ce biruin�e �mpotriva ispitei �i a p�catului! Ce �mplinire �ntocmai a celor spuse �n Evanghelie! Toate acestea m�reau depozitul meu de cuno�tin�e �i nu pu�ine din ele �i g�seau locul �n predici, ca ilustrare a unor adev�ruri ale Evangheliei." Setea dup� Cuv�ntul lui Dumnezeu cre�tea mereu. Au �nceput s� se �in� adun�ri �i prin case �i Dumnezeu binecuv�nta pe oameni prin vestirea Evangheliei de c�tre Dumitru Cornilescu. Traducerile �i experien�ele pe care le f�cea Dumitru Cornilescu dep�eau posibilit��ile de publica�ie ale unor reviste ocazionale. De aceea, la 1 noiembrie 1921, el a �nceput s� scoat� revista Adev�rul cre�tin". Concep�ia clar� �i scopul precis al ini�iatorului ei se v�d l�murit din �nsu�i articolul introductiv al primului num�r al revistei: �Revista noastr� are o �int� foarte l�murit�: ea porne�te de la �ncredin�area c� ceea ce �i trebuie poporului nostru �ndeosebi �i �nainte de orice este lumina Evangheliei �i via�a pe care o d� aceast� lumin�. Ea �tie c� omul, din fire, nu are aceast� via��, care este un dar al lui Dumnezeu �i se cap�t� prin credin�a �ntr-un M�ntuitor personal... �n al doilea r�nd, ea se �ndreapt� c�tre copiii lui Dumnezeu care tr�iesc �n str�ns� leg�tur� cu M�ntuitorul lor personal. �i pe ei vrea s�-i duc� pe c�ile sfin�eniei, ar�t�ndu-le cum pot fi din ce �n ce mai asemenea chipului M�ntuitorului lor." �n iulie 1922, arhimandritul Scriban scria �n Noua Revist� Bisericeasc�: �O tip�ritur� mult mai nou�, dar foarte bun�, este Adev�rul cre�tin", scoas� de dou� ori pe lun�, �n Bucure�ti, de p�rintele ierodiacon Dumitru Cornilescu, cel mai harnic dintre teologii tineri pe ogorul scrisului cre�tinesc. Materialul publicat de sfin�ia sa este foarte potrivit scopului, este numai cre�tinesc �i este la �n�l�imea publica�iilor similare din apus." �ntr-adev�r, prin aceast� revist� bilunar�, Dumnezeu a dat mult� binecuv�ntare poporului S�u, �nt�rindu-i credin�a �i f�c�nd s� creasc� ceata Lui. De mare folos pentru cei credincio�i au fost traducerile lui Cornilescu din C.H. Machintosh, G. Miiller, J.H.M. Conkey, S.D. Gordon, R.A. Torrey, F. Bettex, care au ajutat mult la punerea bazelor unei doctrine c�t mai apropiate de adev�r. Cuprins

Adev�rul se r�sp�nde�te

"Lua�i seama... s� p�stori�i Biserica Domnului, pe care a c�tigat-o cu �nsu�i s�ngele S�u."

(Faptele Apostolilor 20:28) Ceea ce Dumnezeu a pus mai �nt�i �n inima �i sufletul lui Dumitru Cornilescu �i a pu�inilor lui urma�i din Moldova, �n timpul r�zboiului, �i a �nmul�it apoi �i a statornicit prin colaborarea dintre el �i Tudor Popescu, �ncetase s� mai fie o lucrare care s� poat� fi �inut� sub obroc. Pe nesim�ite, ea s-a transformat �ntr-o lucrare de r�sp�ndire a Evangheliei cum nu mai fusese �nainte. Sufletele veneau la M�ntuitorul �n num�r tot mai mare �i printre ele nu erau numai oameni de r�nd ci �i intelectuali, mai ales tineret cult, dornic de o via�� nou�. Astfel, la Biserica Cuibul cu Barz� au �nceput s� vin� tot mai mul�i seminari�ti, studen�i de la teologie �i alte facult��i, ofi�eri, scriitori, politicieni, �i chiar fe�e biserice�ti de prima m�n�. Unii dintre ace�tia din urm� sus�ineau prin scris lucrarea rodnic� pe care Dumnezeu o f�cea la aceast� biseric�. Faima pe care o c�p�tase ca traduc�tor al Bibliei, traduc�tor al unor c�r�i de mare circula�ie, autor cre�tin �i publicist �n marile reviste ale vremii, precum �i ca vestit predicator, au f�cut ca Dumitru Cornilescu s� fie invitat s� predice Evanghelia �n cele mai �nalte cercuri ale societ��ii bucure�tene, �n casele unor oameni de stat, oameni politici �i figuri cunoscute vie�ii sociale �i intelectuale a vremii. A vestit Evanghelia p�n� �i ��n casa primului ministru din acea vreme �i �n cercuri patronate de familia regal�. Dumnezeu a �ng�duit astfel ca vestea bun� a Evangheliei s� p�trund� �n toate p�turile sociale ale capitalei ��rii, astfel ca Dumnezeu s� aib� martorii Lui pretutindeni. A fost solicitat de asemenea s� predice �i s� dea lec�ii la Societatea Acoper�m�ntul'Maicii Domnului; �n seminarul monahal pentru c�lug�ri�e. Ca pretutindeni unde lucra, scopul activit��ii sale r�m�nea acela�i: c�tigarea sufletelor pentru M�ntuitorul, �ntoarcerea lor la Dumnezeu. Aici erau multe fete de la �ar�, cu un nivel foarte sc�zut, a�a c� la �nceput nu a vrut s� primeasc� oferta, pentru a nu-�i pierde timpul degeaba. Ulterior a acceptat, �n cele dint�i luni sarcina lui aici a fost foarte grea. Dup� cum spunea singur: �...bietele fete nu aveau nici o idee despre Cuv�ntul lui Dumnezeu �i pe deasupra erau pline de credin�e de�arte. Am dat fiec�reia un Nou Testament �i le-am rugat s� citeasc� �n fiecare zi. Apoi am �nceput s� citesc �i eu cu ele, c�ut�nd s� le l�muresc un verset, o dat� pe s�pt�m�n�, prin �ntreb�ri �i r�spunsuri. Se �n�elege c� �n toate aceste lec�ii c�utam s� le pun �nainte calea m�ntuirii, c�t se poate de l�murit. Timp de c�teva luni, totul a p�rut �n zadar. Dar la urm� a �nceput s� se vad� ceva rod �i multe din ele s-au hot�r�t pentru Domnul Isus. Clipele mele cele mai frumoase au fost la examenul de la sf�r�itul anului. Nu-mi pl�cea s� fac un examen, dar regula �colii �l cerea. Ele trebuiau s� �nve�e �n fiecare s�pt�m�n� versetul pe care li-l l�muream c�nd f�ceam lec�ia. A�a c� acum �tiau multe versete pe dinafar�... Pentru examen le-am spus s� �n ve�e fiecare c�te un verset �i c� am s� v�d ce au �n�eles din el. �n ziua examenului am r�mas mirat c�nd am v�zut c�t de mult �tiau aceste fete simple despre calea m�ntuirii. De exemplu, una din ele mi-a spus versetul 28 din Matei 11: � Veni�i la Mine to�i cei trudi�i �i �mpov�ra�i �i Eu v� voi da odihn�." � Ce �nseamn� asta?, am�ntrebat-o eu. � Ce �nseamn� � Veni�i la Mine ?� � Ei, a r�spuns ea, "�nseamn� ce spune. Dv. sta�i acolo �i eu aici. Dac�-mi spune�i s� vin la Dv., pornesc �ndat� �i vin la Dv. �Bine, dar cum po�i s� vii la Isus �n felul acesta? � La fel, Isus este aici, chiar dac� nu-L vedem cu ochii trupului. A�a c� n-avem nevoie s� mergem cu picioarele ca s� venim la El, fiindc� El este aici, Doar �i pot spune c� vin la El acum. � Dar ce �nseamn� s� fi �mpov�rat? \ � Vede�i Dv., noi de multe ori lucr�m din greu aici. �i c�teodat� avem de purtat lucruri cam grele. Am vrea atunci a�a demult s� ne odihnim pu�in. La fel �i cu p�catele. Noi suntem �mpov�ra�i din pricina p�catului. Vina p�catului este foarte grea. A�a c�, venind la Isus cu p�catele noastre, El ni le iart� �i ne d� odihn�. � Dar dumneata ai venit la Isus ? � Da! � C�nd �i cum? � �n cutare zi, c�nd vorbea�i despre versetul acesta, eu am f�cut �ntocmai cum ne-a�i spus. Am v�zut c� eram vinovat� din pricina p�catului. �i am zis Domnului: "cum, Doamne, sunt �mpov�rat�. Vin la Tine �i Te rog s�-mi ier�i p�catele. �i mi le-a iertat. �De unde �tii? � A�a a spus El. �A fost vreo schimbare �n via�a D-tale de atunci? � Da. Cam spuneam minciuni �nainte. Acum nu mai mint. M� m�niam. Acum nu m� mai sup�r etc. � Cum po�i s� faci a�a ceva ? � Cer putere de la El. Elmi-o d�. Eu o iau �i a�a biruiesc. � Adev�rat?, am �ntrebat eu pe directoare care era de fa�� la examen. � Da, da, a r�spuns d�nsa cu lacrimi �n ochi. Eu am b�gat de seam� c� de la o vreme fetele mele sunt cu totul schimbate, dar n-am �tiut p�n� azi c� aceast� schimbare s-a f�cut prin lec�ia de religie. Ce bucurie a fost c�nd am v�zut c� vreo 20 de eleve dintr~o clas� de 30 erau hot�r�te pentru Hristos! �ntr-adev�r, �Evanghelia este vestit� s�racilor", �i este �puterea lui Dumnezeu pentru oricine crede." Dumitru Cornilescu nu a activat nici o zi ca preot ortodox, nu a �ncasat niciodat� salariu de la Biserica Ortodox� sau de la Statul Rom�n pentru activitatea neasemuit de intens� �i rodnic� pe care a dus-o. Spiritul de independen�� duhovniceasc� ce-l caracteriza s-a ar�tat din plin, �i �n cele materiale folosind lucrurile materiale ca �i cum nu le-ar fi avut, exclusiv �n slujba lui Dumnezeu. �i Dumnezeu l-a binecuv�ntat �n mod minunat! Cuprins

�mpotriviri

��n ziua aceea s-a pornit o mare prigonire �mpotriva Bisericii..."

(Faptele Apostolilor 8:1) C�nd Dumnezeu binecuvinteaz� lucrarea f�cuta prin un�ii S�i, totdeauna apare �mpotrivirea celui r�u. A�a s-a �nt�mplat �i �n cazul lucr�rii �ncepute de Dumitru Cornilescu �i Tudor Popescu. Dup� cum s-a ar�tat mai �nainte, cele mai cunoscute fe�e biserice�ti �i teologi de frunte au privit la �nceput cu simpatie �i chiar au f�cut publicitate lucr�rii, prin scrierile lor. �n ciuda aprecierilor care erau �nsu�ite de toat� lumea, a venit pe nesim�ite vremea ca spiritul s� se confrunte cu tipicul, credin�a vie cu formele �nchistate, via�a cu tradi�ia moart�. Lucr�nd pentru Dumnezeu, cei doi s-au izbit din ce �n ce mai mult de dezacordul �ntre ceea ce propov�duiau - o credin�� vie - �i formele tradi�ionale ale ortodoxiei. Pe m�sur� ce timpul trecea, ei observau tot mai mult pr�pastia dintre doctrina Scripturii, care li se contura din mers �i balastul tradi�iei ortodoxe, v�dit netestamental�. Cea mai izbitoare problem� s-a ridicat cu privire la �nchinarea la sfin�i �i la Maica Domnului, �n timp ce �n predici cei doi vorbeau despre o m�ntuire numai prin Hristos, �n slujbele religioase Tudor Popescu era nevoit s� urmeze tipicul ortodox. Convingerile personale erau �ns� mai puternice dec�t tradi�iile de veacuri, despre care cei doi au ajuns la convingerea c� nu se potrivesc cu Biblia. �i au �nceput s� elimine pas cu pas ceea ce trecea peste �ncredin�area lor. Aceasta a declan�at o reac�ie din ce �n ce mai �nd�rjit�, cu at�t mai mult cu c�t preotul Tudor Popescu inten�iona s� r�m�n� �n Biserica Ortodox�, dar s� lucreze conform convingerilor sale. �n lupta care a �nceput cu ap�r�torii tradi�iei, cei doi �i-au dat seama din ce �n ce mai bine de inutilitatea acestor forme, ba mai mult, de faptul c� ele constituie o piedic� pentru aducerea sufletelor la Hristos. Lupta a devenit foarte �nd�rjit�. De fapt, la aceast� lupt� Dumitru Cornilescu �i prietenul s�u au participat mai ales ca implica�i �n sufletele lor, pentru c� nu duceau aceast� lupt� cu arme ascu�ite, ci doar �i expuneau deschis convingerile la care ajungeau pe m�sur� ce trecea timpul. Clerul �nsu�i s-a divizat atunci �n dou�: o ceat� care ap�ra s�lbatic �i f�r� abatere datinile str�mo�e�ti �i alt� ceat�, care f�r� s� accepte �n totul ideile �nnoitoare ale celor doi, atr�geau totu�i aten�ia asupra st�rii deplorabile �n care se g�sea biserica oficial�. Astfel, despre starea grav� a acesteia, arhimandritul Scriban scria atunci �n revista �Neamul rom�nesc": pretutindeni este lips� de via��... O astfel de biseric� (Biserica Ortodox�) devine o anex� politic�, iar de via�� religioas� nu mai poate fi vorba. Ea duce o existen�� egal� cu moartea... Aceasta a fost biserica bizantin�, l�ca� decorativ, din care spiritul se stingea... Mo�tenirea aceasta au c�p�tat-o toate bisericile ortodoxe; toate au caracterele sterilit��ii ca un viciu de na�tere." �n aceea�i vreme, scriitorul rom�n Gala Galaction scria: "exist� oameni care nu dau pe la biseric� dec�t �n zile de s�rb�toare, o dat� pe an, care nu �tiu nici decalogul, nici simbolul credin�ei, care nu se spovedesc �i nu se �mp�rt�esc niciodat�, care nu cred nici �n Tat�l, nici �n Fiul, nici �n Duhul Sf�nt, ace�ti oameni fac �i desfac totul �n biserica rom�neasc�..." Cele scrise �i publicate de Dumitru Cornilescu �i Tudor Popescu nu sem�nau deloc cu aceste anateme aruncate la adresa bisericii, din care �n�i�i autorii lor f�ceau parte. Poetul Dimitrie Nanu ar�ta atunci c�, prin contrast cu ace�tia, � Tudor Popescu s-a mul�umit s� �mpl�nte �n sufletele credincio�ilor calea m�ntuirii indicat� de Hristos, f�r� s� se r�zboiasc� nicidecum cu r�t�cirile trecutului. �tia c�, primenin-du-le sufletele, cojile au s� cad� de la sine." Convin�i de adev�rul cuprins �n mi�carea de la �Cuibul cu Barz�", de cur��ia spiritual� a promotorilor ei, scriitorii cita�i, care nu �ndr�zneau �ns� s� p�r�seasc� biserica oficial�, �n ciuda st�rii deplorabile �n care se g�sea, prevedeau un exod al sufletelor dinspre biserica oficial� c�tre noua mi�care. Astfel, arhimandritul Scriban continu�: "Dac�starea noastr� bisericeasca nu se schimb� �i fabricile oficiale urmeaz� mai departe s� confec�ioneze preo�i, dasc�li �i episcopi, toat� lumea iubitoare de Hristos se va duce dup� Tudor Popescu, dup� Cornilescu �i dup� al�i revolu�ionari, care se preg�tesc �n umbr�." �n revista �Crucea ", un preot modest din comuna B�le�ti, jude�ul Gorj, scria: �S�rmani apostoli Petru, Pavel �i to�i ceilal�i, voi care nu a�i avut fericirea s� lua�i lec�ii de ortodoxie de la noi cei de azi, voi care nu a�i �tiut c� a fi apostoli ai Domnului �nseamn� numai a oficia liturghii pompoase, �mpodobi�i cu stofe str�lucitoare; dac� activitatea voastr� s-ar desf�ura azi, noi, cerberii ortodoxismului, n-am putea s� v� privim dec�t ca �aluneca�i pe pov�rni�ul di feritelor secte� ". Lupta public� �i mai ales cea subteran� au devenit tot mai acerbe. Obiectivul ei era ca preotul Tudor Popescu s� fie eliminat din Biserica Ortodox�. Totodat�, Dumitru Cornilescu, de�i nu avea o pozi�ie oficial� ca s� poat� fi judecat, constituia un spirit prea ascu�it �n coasta fe�elor biserice�ti care se erijau �n ap�r�torii ortodoxiei. Iar spiritul lui ascu�it, convingerile lui puternice �i influen�a de care se bucura �n toate cercurile religioase �i laice din �ar�, f�ceau din el unul dintre obiectivele principale ale loviturilor lor.

�Experimentarea personal� �i intim� a harului lui Dumnezeu este singura temelie a vie�ii cre�tine." D. Cornilescu Cuprins

Partea a treia

�n exil

"Eu zicDomnuluimeu: �Tu e�ti Domnul meu, Tu e�ti singura mea fericire!� "
(Psalmul 16:2)

Peregrin�ri

"Asculta�i Cuv�ntul Domnului, neamuri, �ivesti�i-l..."

(Ieremia 31:10) Divergen�ele doctrinare foarte ascu�ite declan�ate �ntre Dumitru Cornilescu �i ap�r�torii ortodoxiei ajunseser� la un nivel a�a de ridicat, �nc�t unii chiar se temeau pentru via�a lui. S-a ajuns astfel la ideea c� ar fi bine ca el s� plece pentru un timp din �ar�, pentru a permite spiritelor s� se lini�teasc�. De aceea, �n iulie 1923, �n urma unei convorbiri avute cu Patriarhul Miron Cristea care pre�uia pe Dumitru Cornilescu, acesta a fost sf�tuit s� plece din �ar� pentru o perioad� mai lung�, �n acela�i an, Dumitru Cornilescu avusese un conflict cu generalul Rusescu, a c�rui sor� frecventa adun�rile cre�tine. Generalul Rusescu s-a considerat insultat de Cornilescu, deoarece �i spusese c� este p�c�tos, c� nu este credincios �i de aceea l-a provocat la duel. La 1 iulie 1923 Dumitru Cornilescu a plecat �mpreun� cu Tudor Popescu �n concediu, �n Germania. Cu aceast� ocazie, s-au oprit mai �nt�i la o cas� de odihn� pentru credincio�i de la Blankenburg, a c�rei adres� Dumitru Cornilescu o g�sise c�nd era student, pe revista cu care era �nvelit� una din c�r�ile pe care directorul seminarului i le-a dat s� le citeasc�, �n timpul c�l�toriilor f�cute la Londra pentru tip�rirea Bibliei, Dumitru Corni lescu mai fusese �n acest loc, unde f�cuse cuno�tin�� cu un pastor credincios, Ernest Modersohn. �n fiecare var� acesta �inea un studiu biblic. El f�cea parte din cultul protestant, dar nu s-a desp�r�it niciodat� de aceast� biseric�, de�i participa activ la o mi�care neoprotestant� numit� Geminschaft. Datorit� situa�iei oarecum comune pe care o aveau, precum �i concep�iilor asem�n�toare, �ntre cei doi preo�i rom�ni �i pastorul Modersohn s-a realizat o prietenie str�ns�. �n unele publica�ii ale sale, pastorul Modersohn recuno�tea c� el �nsu�i a fost binecuv�ntat prin leg�tura cu ace�ti doi credincio�i rom�ni. Modersohn a prezentat pe cei doi preo�i tinerilor pastori aduna�i la cursul de var� �i i-a invitat s� vorbeasc�. Dumitru Cornilescu a f�cut-o cu mare re�inere, deoarece considera c� nu �tie destul de bine limba german�. Dar to�i cei de fa�� s-au ar�tat interesa�i de lucrarea celor doi rom�ni, �n timp ce, foarte transpirat, Cornilescu se plimba apoi pe aleile parcului �nconjur�tor, o domni�oar� care participase la discu�ie, s-a apropiat de el �i l-a �ncurajat, spun�n-du-i ce mult bine au f�cut sufletului ei cele auzite din partea lui. Modersohn �nsu�i a fost profund impresionat de cele spuse de Cornilescu, care reprezentau experien�e de via��. A colectat pentru el o mare sum� de bani �i i-a oferit-o. Se g�sea �n str�in�tate sus�inut tot de subven�iile prin�esei Callimachi. Cornilescu a vizitat mai multe case de odihn� pentru credincio�i, �i chiar a stat c�tva timp �ntr-o cas� de odihn� de la Erholungheim, condus� de diaco-ni�e. Aici a �nt�lnit pe directoarea sanatoriului �i �colii de diacone din L�ndli, Elve�ia. Ea l-a invitat zic�ndu-i: �Vino s� te odihne�ti un timp �n Elve�ia �i s� vorbe�ti musafirilor sanatoriului nostru." Dumitru Cornilescu a acceptat invita�ia pe timpul vacan�ei, dar nu a r�mas pentru totdeauna acolo, cum a fost rugat. Astfel, a �nceput o perioad� lung� de peregrin�ri prin mai multe case de odihn�, case particulare �i hoteluri din diferite ��ri europene, �nainte s� dea curs chem�rii care avea s�-�i pun� pecetea pe cea mai lung� perioad� din via�a lui. �n septembrie 1923 pleac� �n Elve�ia �i locuie�te la Iverdon, la ni�te prieteni, �ntre octombrie 1923 �i iulie 1924 este invitat de un avocat la Londra s� predice Evanghelia �n aceast� �ar�. Acest timp l-a folosit �i pentru a duce tratativele necesare cu Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate, pentru ca aceasta s�-�i asume sarcina tip�ririi Bibliei traduse de el, spre a fi scutit de grija banilor necesari public�rii ei. Cu aceast� ocazie s-a �nt�lnit la Londra cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom�ne, Miron Cristea, care ducea �n acela�i timp tratative pentru ca societatea respectiv� s� publice traducerea bisericeasc� a Bibliei. Dup� �ndelungate discu�ii, societatea a acceptat numai traducerea efectuat� de Cornilescu. �i i-a solicitat preg�tirea unei edi�ii noi, lucru pe care l-a �nceput imediat lucr�nd la ea mai �nt�i la Londra �i apoi �n Elve�ia. �n august �i septembrie 1924 a studiat �n Fran�a, la Bologne, iar apoi la o sta�iune din Savoie - Mornex, la o cas� de odihn� pentru credincio�i, unde de asemenea a fost invitat s� predice. A f�cut acest lucru �mpreun� cu preotul G. Criveanu, mai t�rziu episcop al Hu�ilor. S-a �ntors �n Elve�ia, locuind mai �nt�i la Lausanne �i apoi la St. Gallen, vestitele sta�iuni de odihn�, �n acest timp a lucrat la noua edi�ie a Bibliei, a predicat unde era invitat �i a preg�tit pentru publicare unele din predicile sale �n limbile german�, englez� �i francez�, �n mai-iunie 1925 �l reg�sim �n Fran�a, probabil pentru a-�i �ngriji s�n�tatea din ce �n ce mai �ubred�, �n iulie-august ale aceluia�i an, c�l�tore�te din nou �n Anglia pentru �nt�lniri cu agen�ii Societ��ii Biblice Britanice, fiind totodat� invitat s� se odihneasc� �n casa unui credincios bogat, la Illford. �nainte de a se stabili definitiv �n Elve�ia, d�nd curs invita�iei mai vechi primit� �n Germania cu 4 ani �n urm�, st� la Cannes, �n Fran�a, unde lucreaz�, scrie, �i preg�te�te pentru publicare materialele acumulate p�n� atunci. Cuprins

L�ndly

"Neamurile se fr�m�nt�, �mp�r��iile se clatin�, dar glasul Lui r�sun�..."

(Psalmul 46:6) Era un b�rbat bine f�cut �i de�i avea talia potrivit�, d�dea impresia unui om de statur� �nalt�. Ascendentul pe care-l avea asupra altora era evident, chiar �nainte de a �ncepe s� vorbeasc�. Dup� aceea, captiva irezistibil! Avea fa�a oval�, fruntea lat� �i p�rul castaniu. Impresiile contradictorii la prima vedere, de nespus� bun�tate �i cea de o hot�r�re nestr�mutat�, erau date de z�mbetul abia perceptibil care �i flutura per^ manent pe fa�� �i de ochii c�prui, profunzi, care priveau parc� dincolo de suprafa�a lucrurilor �i f�pturii omene�ti. Abia dep�ise 35 de ani �i p�rintele Cornilescu avea �n spate o via�� extrem de zbuciumat�. C�teva cute ad�nci i se imprimaser� pe fa��. Erau un rezultat al luptelor permanente pe care le dusese �i al s�n�t��ii din ce �n ce mai �ubrede. Uneori, ele d�deau impresia c� vijeliosul de alt�dat� se apropia de sf�r�itul c�l�toriei. �ntr-adev�r, neobositul lupt�tor pentru Hristos, omul totdeauna nemul�umit de ceea ce �tia �i �nsetat de a cunoa�te locuri noi, oameni noi, experien�e noi, pare ajuns la sf�r�itul slujbei sale. O boal� crunt� �l oblig� s� se g�ndeasc� �i la soarta trupului s�u, nu doar la starea sa sufleteasc�. Se �mboln�vise grav de tuberculoz�. Boala se localizase la cotul drept, oprind m�na neobosit� s� scrie, potolind dorin�a aprins� de a cunoa�te lumea. �i-a reamintit astfel de Casa pentru convalescen�i �ntre�inut� de diaconi�e la L�ndli, Ober�geri, cantonul Zug, la 1/2 distan�� de Zuerich. S-a �ntors aici s� se odihneasc�. Putea �ns� s� se odihneasc� un om f�cut pentru activitate? Putea s� r�m�n� inactiv un lucr�tor cu o asemenea energie? Avea �n urma sa 20 de ani de activitate, c�l�torise prin toat� Europa, vorbea 5 limbi, scrisese multe c�r�i �i articole de revist�. Dar mai ales cuno�tea perfect Cartea C�r�ilor, pe care o tradusese cuv�nt cu cuv�nt, confrunt�nd-o cu religia ortodox� �i cu toate traducerile importante ale vremii. La scurt timp dup� internarea �n acest sanatoriu, conduc�toarea diaconi�elor l-a invitat s� predice celor interna�i. Ace�tia au fost mi�ca�i de profunzimea ideilor sale, de simplitatea expunerii, au fost atra�i de farmecul personal al experimentatului �i �n acela�i timp irepro�abilului predicator. L-au rugat apoi s� vorbeasc� o s�pt�m�n� enoria�ilor �i fetelor care se instruiau pentru diaconat, �n �coala asociat� casei pentru convalescen��. Nu f�cuse niciodat� slujbe -religioase. Nu predicase niciodat� vreo confesiune. Predicase, scrisese �i luptase 20 de ani pentru r�sp�ndirea adev�rului curat al lui Dumnezeu, �n propria sa �ar� �i �n multe ��ri europene. Ceea ce propov�duia el era deopotriv� bun pentru ortodoc�i, catolici, protestan�i, neoprotestan�i. Mesajul s�u cel mai de seam� era dragostea lui Dumnezeu pentru sufletele oamenilor, ar�tat� �n jertfa Domnului Isus. Spiritul s�u viu, inteligen�a sclipitoare, convingerile nestr�mutate pe care le avea, darul de predicator �i farmecul personal erau tot at�tea calit��i care f�ceau pe t�n�rul de alt�dat�, acum matur �i greu �ncercat, s� ob�in� succes �n tot ce �ntreprindea. A fost rugat s� se stabileasc� acolo, devenind pastorul bolnavilor, profesorul �i duhovnicul elevelor. Casa avea deja un pastor, dar �n vremea aceea el era �n Germania, �n vacan��. Nu a acceptat �ns�, din pricina colegului lui care trebuia s� se �ntoarc� cur�nd, �n ziua c�nd pastorul trebuia s� soseasc� la ora 3 dup�-amiaz�, Cornilescu p�r�sise L�ndli la ora 11 diminea�a, plec�nd la Zuerich. Solicitarea �ns� nu-i fusese retras� �i astfel, la insisten�a directoarei, a acceptat s� lucreze la o alt� cas� de odihn�, la Iselwald, l�ng� Interlaken. Acolo i-a pl�cut. S-a sim�it bine, lucra cu pl�cere, era mai liber, nu avea permanent l�ng� el directoarea care �l st�njenea. A trebuit s� primeasc� s� se angajeze aici. Boala �l obliga s� se stabileasc� �ntr-un climat de munte, �ntr-un loc lini�tit. Lipsurile materiale au constituit �i ele un motiv; prin�esa nu mai avea resurse �i oricum, nu mai putea primi devize din �ar�. Vorbea oamenilor din casa de odihn� de dou� ori pe zi, c�te o jum�tate de or�, preg�tea dou� reviste s�pt�m�nal, predica oriunde era invitat. Era tot mai apreciat �i iubit de to�i aceia cu care venea �n leg�tur�. Cur�nd s-a �ntors la L�ndli. Pe l�ng� activitatea de pastor a primit sarcina s� fac� educa�ia laic� �i mai ales religioas� a diaconi�elor. Cur�nd a devenit un element nelipsit at�t la casa pentru convalescen�i c�t �i la �coala de fete. A �nceput ca pastor; a devenit apoi �i profesor �i �n sf�r�it, �n anul 1934, a fost numit directorul acestei Case �i al �colii de diaconi�e din cadrul acesteia. Timp de aproape un sfert de veac (1927 - 1951) a educat 400 de diaconi�e, care au r�sp�ndit Cuv�ntul curat al Evangheliei, a�a cum l-au primit de la iubitul lor pastor �i profesor, �n nenum�rate case de odihn�, case pentru convalescen�i, sanatorii �i spitale din Elve�ia, precum �i alte ��ri. Astfel, 58 dintre ele s-au dus misionare �n China, 22 �n Brazilia, 19 �n Statele Unite �i �n multe alte locuri. O lucrare binecuv�ntat� de Dumnezeu pentru m�ntuirea �i m�ng�ierea sufletelor celor bolnavi! Se ocupa nu numai de educa�ia lor religioas�, ci �i de cea laic�, f�c�nd cu ele lec�ii c�te 2-3 ore zilnic. Erau preg�tite �n primul r�nd pentru a duce Evanghelia b�tr�nelor bolnave, femeilor, tinerelor �i copiilor. �nv��au s� fac� cercuri biblice cu copiii �i tineretul, s� m�ng�ie pe bolnavi �i s�-i �ngrijeasc� din punct de vedere medical �i sufletesc. �n acela�i timp era ocupat permanent cu �ndrumarea spiritual� a circa 150-200 de bolnavi �n timpul verii - din aprilie p�n� �n octombrie - �i 60-70 �n cursul iernii. Totodat� mergea s� vorbeasc� la o cas� de b�tr�ni din Zuerich, care func�ioneaz� �i ast�zi. Rezultatele erau, desigur, pe m�sura lucr�torului. Pe l�ng� pensionarii caselor de odihn� �i s�n�tate pe care le patrona, veneau oameni de la mari distan�e ca s�-l aud� vorbind. Unii bolnavi reveneau la odihn� pentru a le fi de folos mai mult din punct de vedere spiritual, dec�t trupesc. Cei ce-l auziser�, povesteau despre el c�nd se �ntorceau acas� �i astfel casele pentru convalescen�i de care se ocupa erau totdeauna pline. �n afara programului era tot timpul ocupat cu consilierea spiritual�. Cele experimentate �n Rom�nia l-au �nv��at c� cea mai sigur� �ntoarcere la Dumnezeu are loc �n urma unor discu�ii individuale, de la om la om Era un adev�rat doctor sufletesc, �n�elegea a�a de bine pe bolnavi �i-i �ngrijea cu pasiune pentru c�-i iubea, sim�ea cu ei. Era el �nsu�i bolnav... Venise aici s� se odihneasc�, dar lucra mai mult ca oric�nd. Pe l�ng� cele men�ionate mai sus, avea ' nenum�rate probleme cu administra�ia celor dou� loca�uri, cu �ndrumarea diaconi�elor trimise s� lucreZe �n afara casei �i, pe l�ng� toate acestea, �ntre�inea o vast� coresponden�� cu elevele lui de pretutindeni, precum �i cu mul�i din enoria�ii care �i cereau sfaturi �i trimiteau prieteni sau rude s�-i �ndrume din punct de vedere spiritual. �i ca totdeauna c�nd se face o lucrare deosebit�, avea de multe ori piedici din partea directoarei care nu �n�elegea �ntotdeauna marea chemare a acestui om, care lucra sub �ndrumarea direct� a lui Dumnezeu. �n anul 1935, boala �i oboseala l-au dobor�t. A �nceput la bra�ul drept �i apoi s-a �ntins. A trebuit s�-�i fac� opera�ie la bra�, r�m�n�nd astfel infirm pentru toat� via�a. Bra�ul care scria cu at�ta repeziciune, un scris m�runt, regulat, elegant, avea s� fie inutilizabil pentru totdeauna? Mare �ncercare pentru un maestru al condeiului! Asta era �ns� voia lui Dumnezeu, �i el a luat totul din m�na Lui. De fapt boala, opera�ia, limitele impuse de Dumnezeu �n acest fel i-au decis soarta viitoare. Avea nevoie de control medical continuu �i s� stea necontenit �n climatul bl�nd al Alpilor. Nici o alt� �ar� nu i-ar fi putut oferi condi�ii mai bune ca Elve�ia. �i apoi se obi�nuise deja cu spiritul acestei ��ri a libert��ii, a �ng�duin�ei cre�tine, dup� at�ta h�ituiala pe meleaguri mai dragi, dar neasemuit mai vitrege... Necazurile care trebuiau s�-l �ncerce �i s�-l c�leasc� nu se puteau �ns� opri aici. Era f�cut dintr-un material slab din punct de vedere fizic, dar avea o t�rie nem�surat� din punct de vedere sufletesc �i spiritual. Era de fapt str�in �n aceast� �ar�, iar �ara lui �l h�r�uia necontenit datorit� faptului c� locuia �n Elve�ia ca cet��ean rom�n. Pe atunci, cet��enia elve�ian� se ob�inea cu mare greutate. De alt� parte, Cornilescu nu ar fi dorit s� renun�e la cet��enia rom�n�. De aceea, �n fiecare an trebuia s� ob�in� o prelungire a pa�aportului. Cu aceast� ocazie, era mereu obligat s�-�i re�nnoiasc� actele privind situa�ia militar�, ceea ce i-a creat de multe ori mari necazuri. Conform legii rom�ne�ti, fusese deblocat din armat� imediat dup� hirotonisirea lui ca preot, �n 1916. Avea asupra lui actul oficial de �tergere din efectivul armatei, dar nu putea aduce nici o dovad� c� ar fi fost m�car o zi preot undeva, nici �n �ar�, nici �n str�in�tate. Regulile omene�ti nu au �inut niciodat� seama de importan�a lucrului f�cut, de lucrul �n sine, de rezultatele ob�inute! Nu avea h�rtie �i pace! De aici multe memorii, reconstituirea unor acte vechi c�rora nu le d�duse niciodat� importan��; o coresponden�� �ndelungat� cu cercurile militare, cu ambasadele �i cu marii lui sus�in�tori. Timpul trecea. Peste toat� Europa se acumulau nori negri, �ncepuse r�zboiul, iar el avea cet��enia unei ��ri care nu-l dorea, lucrase ilegal �ntr-o �ar� care-i cerea s� intre �n legalitate �i nimeni nu �inea seama de imensul profit spiritual pe care �l aducea. �ncep�nd cu anul 1938, rela�iile cu Rom�nia au devenit din ce �n ce mai oficiale, re�nnoirea pa�aportului se f�cea din ce �n ce mai greu, a�a c� �n 1940 s-a hot�r�t s� cear� naturalizarea �i cet��enia elve�ian�. Alte memorii, alte acte, alte necazuri! I-au trebuit aproape 10 ani de peregrin�ri, dificult��i, interven�ii, pentru ca abia �n 1948 s� devin� cet��ean elve�ian. L-au ajutat editorii, fo�tii lui enoria�i. Aceste necazuri au avut �ns� pentru noi cei de ast�zi, un avantaj nepre�uit... Cornilescu nu voia niciodat� s� vorbeasc� despre sine; cu at�t mai pu�in s� scrie despre sine. Obligat s�-�i scrie biografia �n vederea ob�inerii cet��eniei elve�iene, �i pentru a explica peregrin�rile sale care nu se reflectau �n nici un act legal, a trebuit s�-�i calce pe inim� �i s� �n�ire pe dou� pagini de h�rtie locurile pe unde a trecut, mobilurile care l-au m�nat, s� se explice unei lumi care nu �n�elegea faptele neobi�nuite, ci numai pe cele ale oamenilor de duzin�. F�r� aceste memorii, firul vie�ii acestui credincios ar fi r�mas necunoscut pentru totdeauna. Cuprins

�n doi

"Domnul Dumnezeu a zis: �Nu este bine ca omul s� fie singur�..."

(Geneza 2:18) De�i Cornilescu iubea a�a de mult sufletele oamenilor, prin structura lui sufleteasc� era un singuratic. Avea nevoie de momente prelungite s� se retrag� departe de oameni, de lume, pentru a se reg�si pe sine, pentru a-�i pune �n ordine observa�iile f�cute asupra oamenilor... F�r� singur�tate nu exist� reculegere, cugetare, crea�ie, spiritualitate! Era un singuratic aici jos �ntre oameni, dar se reg�sea pe sine totdeauna c�nd urca �n sferele cere�ti. De acolo �i tr�gea seva, avutul nem�rginit de spiritualitate pe care �l rev�rsa zilnic asupra celor din jurul lui. Cu c�t lucra mai mult, cu at�t trebuia s� aib� o perioad� mai lung� de retragere. Chiar dup� ce s-a c�s�torit, petrecea uneori 2-3 zile f�r� s� stea de vorb� cu cineva. S�rac, bolnav, departe de �ar�, �mpline�te v�rsta de 50 de ani. Dumnezeu �ns� mai avea nevoie de el 35 de ani �i pentru aceasta �i trebuia un sprijin material �i moral care s�-l �ngrijeasc�, s�-l iubeasc�, s�-l ajute �n lucrarea pe care o f�cea �i �n alte lucr�ri la care Dumnezeu avea s�-l cheme. Pe viitoarea so�ie a cunoscut-o la L�ndli, �n anul 1936, dar mult mai t�rziu s-a g�ndit c� i-ar putea fi tovar�� de via��. Venise acolo ca asistent� particular� a unui medic bogat, care �i c�uta s�n�tatea, �n fiecare var�, Dumitru Cornilescu trebuia s� mearg� la Montreux, sta�iunea �nsorit� de pe malul Lacului Geneva, s� fac� plaj� �i s� se odihneasc�. C�nd s-a f�cut mai bine, m�na �i r�m�sese mai sub�ire ca cealalt� �i o purta �ntr-o cotier�. Aceasta a purtat-o ne�ntrerupt p�n� la v�rsta de 70 de ani. Boala lui nu a �mpiedicat-o pe t�n�ra Anna s� se simt� din ce �n ce mai puternic atras� de pastorul casei de odihn� la care a adus-o bolnavul ei. C�nd lua masa �n aceea�i �nc�pere cu el, ea considera aceasta o favoare. �l �nt�lnea de asemenea c�nd �i asculta predicile, c�nd venea s� acorde �ngrijirea spiritual� pacientului ei. �ntre timp acesta a murit, iar ea a fost solicitat� s� r�m�n� ca asistent� �n casa de odihn� respectiv�. Dar nu a acceptat �i s-a �ntors la �coala de asistente medicale de Cruce Ro�ie pe care o absolvise. C��iva ani mai t�rziu, �n 1940, s-au c�s�torit. El avea 50 de ani �i ea 36. Directoarea casei de odihn�, care avea �n multe privin�e vederi deosebite de ale lui Dumitru Cornilescu, a fost la �nceput �mpotriva acestei c�s�torii. Dup� c�s�torie, t�n�ra Anna a r�mas al�turi de so�, la casa pentru convalescen�i la care Dumitru Cornilescu era director. F�r� s� ocupe o func�ie oficial�, ea era ajutorul lui �n toate privin�ele. Avea de fapt mare nevoie de a�a ceva, de cineva care s� fac� pentru el muncile care �l dep�eau fizice�te, dar pe care nu accepta s� le lase nef�cute. Ea �l ajuta din dragoste, nu din obliga�ie, �i el niciodat� nu ar fi putut g�si pe cineva mai potrivit, �ntre cei doi s-a realizat o comuniune a�a de str�ns�, �nc�t, cur�nd, to�i au binecuv�ntat unirea lor, care fusese binecuv�ntat� de Dumnezeu de la �nceput. L-a �ngrijit cu dragoste �i cu devotament, pentru felul lui de a fi, pentru dragostea pe care o avea pentru slujba lui sf�nt�. C�s�toria l-a �ntinerit pe Dumitru Cornilescu �i i-a dat for�e de lucru. C�nd al�ii se g�ndeau deja la pensionare (mai ales c� era a�a de bolnav), Dumitru Cornilescu �ncepe o nou� etap� �n via�a lui de lucra�-re pentru Dumnezeu. �nc� 11 ani lucreaz� la L�ndli. Predici, publica�ii, p�storirea sufletelor, administra�ia casei pentru convalescen�i �i a �colii, lec�iile zilnice, dar cu for�e noi, cu> un spirit �nviorat. Leg�tura lor a devenit a�a de str�ns�, �nc�t t�n�ra Anna era supranumit� �jum�tatea" pastorului Cornilescu. Ea �l �nso�ea absolut pretutindeni. Dou�zeci �i cinci de ani ea nu a avut niciodat� pa�aport separat, ci era trecut� pe pa�aportul lui. Spunea: "Dra-ga mea, unde m-a� putea duce f�r� tine?'' C�nd a devenit octogenar, deseori spunea: ,f�r� tine, draga mea, nu a� fi tr�it eu nicidecum at�t de mult!" �i spunea tot ce g�ndea, tot ce �ntreprindea, de la cele mai �nsemnate lucruri p�n� la cele mai ne�nsemnate. Nu a considerat-o niciodat� inferioar� cu ceva. �i cerea p�rerea asupra celor mai importante lucruri, ca �i asupra celor mai ne�nsemnate. Dac� ceva o dep�ea, discuta cu r�bdare cu ea p�n� ce ajungeau la acela�i numitor comun. Nu aveau prea mul�i prieteni. �i-au petrecut via�a mai mult singuri, dar erau ferici�i! �i el o spunea adesea... C�nd ea trebuia s� plece de acas� pentru o perioad� oric�t de scurt�, el nu putea lucra singur, o a�tepta s� se �ntoarc�. De aceea prefera s� plece �mpreun� cu ea. Practic vecinii, oamenii din localit��ile unde au tr�it, nu i-au v�zut niciodat� desp�r�i�i. A�a au tr�it 35 de ani, care li s-au p�rut foarte scur�i. Cornilescu spunea adesea c� el a fost cu adev�rat fericit abia dup� 1940. Cuprins

Pe cont propriu

�...�i voi aduce �napoi �n locul acesta �i-i voi face s� locuiasc� �n lini�te acolo."

(Ieremia 32:37) F�r� �ndoial� c� cei 23 de ani petrecu�i la casa de odihn� de la L�ndli au reprezentat una din cele mai importante perioade din via�a'lui Cornilescu. Marele singuratic, care aproape toat� via�a lucrase pe cont propriu, fiind pensionat �n 1951, s-a �ntors acas� la el. Au urmat 25 ,de ani, cei mai ferici�i din via�a lui! Nu avea nici o obliga�ie fa�� de nimeni, nici un program, nici o epitropie. �mpreun� cu iubita lui so�ie s-a stabilit l�ng� Montreux, �n ora�ul �nsorit, plin de vegeta�ie mediteranean�, de pe malul Lacului Geneva, la poalele mun�ilor Mont Blanc. Nu putea s� fac� o alegere mai bun�. B�rbatul care a suportat a�a de greu s� lucreze �n acela�i loc o perioad� a�a de lung�, 23 de ani la L�ndli, dar care avea totu�i nevoie de c�t mai mult� odihn�, �i-a g�sit locul potrivit pentru o odihn� activ�. Aici, la Montreux, totul este�ntr-o continu� schimbare. Nu trebuie s� faci nici un pas pentru ca an de an, lun� de lun�, zi de zi, or� de or� s� fii �n acela�i loc �i parc� altundeva. Lumina, culoarea cerului �i a apei lacului, verdea�a mun�ilor, totul se schimb� necontenit �i nu arat� niciodat� ca mai �nainte. O zi �i se pare ca un an �i un an ca o zi. Scurgerea timpului este aici imperceptibil� pentru cel inactiv, dar foarte rapid� pentru cel sensibil, perspicace �i vrednic. Fericita familie s-a bucurat �n acela�i timp de ambele st�ri de lucruri. �i-au cump�rat o vil� pe Riviera elve�ian� la Montreux, localitatea Brent. Era pentru prima dat� �n propria sa cas�, dup� 60 de ani de peregrin�ri. Ca �nsu�i St�p�nul s�u, nu a avut unde-�i odihni capul, �n propria lui cas�. C�t� deosebire fa�� de oamenii obi�nui�i! �i nimeni nu s-a �ndoit vreodat� c� el nu este unul dintre ei! Aici a �nceput pentru el cea mai lini�tit� �i fericit� parte a vie�ii. Dumnezeu a �ng�duit slujitorului S�u ca aceast� perioad� s� nu fie deloc scurt�, �n termeni omene�ti. De�i doctorii au crezut totdeauna c� via�a lui va fi scurt�, Dumnezeu, D�t�torul vie�ii, a vrut altfel. A�a r�spl�te�te El pe cei consacra�i Lui din toat� inima. Cel slab, bolnav, neputincios �n termeni omene�ti, a fost situat de Dumnezeu peste limita celor �mai tari". De fapt, pu�ini au tr�it a�a de deplin ca Dumitru Cornilescu, Psalmul 90. Aici, via�a lui s-a �mp�r�it �ntre lucrarea pentru Dumnezeu, �ngrijirea s�n�t��ii �i odihn�. Dar �nainte de toate, ca �i p�n� acum, - lucrarea lui Dumnezeu. Pentru c� proteza pe care o avea la m�na dreapt� nu-i permitea s� scrie prea mult, �n aceast� perioad� a propov�duit Evanghelia ori de c�te ori i se ivea prilejul, folosind noti�e scurte, scrise pe un sfert de coal� de h�rtie, �n nem�e�te. Participa astfel la adun�ri cre�tine�ti, la �nt�lniri �ntre adun�ri, la cursuri de var� organizate pentru cre�tini de toate v�rstele: c�nd pentru tineri, c�nd pentru oameni maturi, c�nd pentru b�tr�ni. Era solicitat peste puterile sale, dar nu refuza dec�t atunci c�nd ar fi trebuit s� se deplaseze prea mult. A fost astfel o binecuv�ntare pentru mul�i. Suferea �ns� mult c� nu putea s� scrie cum ar fi vrut. Sup�rarea pe care i-o producea aceast� infirmitate l-a f�cut s� capete tensiune arterial�. De aceea a trebuit s� evite mai mult eforturile, m�ncarea copioas�, c�l�toriile, �n�elegea c� a�a �ng�duie Dumnezeu, dar suporta cu greu imobilitatea la care era supus. C�nd scriu aceste r�nduri m� g�ndesc la modul necugetat cum eu �nsumi �i mul�i al�ii ca mine din �ar� �i din str�in�tate condamnam imobilitatea unui lucr�tor al Domnului despre care �tiam cum fusese la 20 de ani, dar despre care nu �tiam cum ar�ta dup� 70 �i apoi dup� 80 de ani. Puneam via�a lui lung� pe seama unei presupuse for�e fizice deosebite. Lucrurile st�teau cu totul altfel. Dumnezeu �inea �n via�� pentru lucrarea pe care o voia El, pe cel care dup� pronosticurile oamenilor trebuia s� fi trecut de mult la Domnul. �n al doilea r�nd, tot timpul anului dar mai ales vara, lucra printre turi�tii �i vizitatorii frumoasei sta�iuni Montreux. Primea chiar �n casa lui persoane care voiau s�-�i petreac� concediul �n vestita sta�iune. Cei care urmau s� locuiasc� �n casa lui erau anun�a�i de la �nceput c� este vorba de o cas� cre�tineasc�; c� �nainte de micul dejun se cite�te Biblia �i se c�nt� c�nt�ri cre�tine�ti; c� la mas� se face rug�ciune, c� �n aceast� cas� nu se fumeaz�, iar la ora 10 seara se �ncuie u�a. Niciodat� nu a �n�eles ca sfin�enia s� se limiteze la sine �nsu�i, ci a extins-o totdeauna �i asupra familiei sale, asupra casei sale, asupra tuturor rela�iilor sale. Niciodat� �n via�� nu a avut de-a face cu cineva dac� nu era implicat �n lucrarea lui Dumnezeu. Nu a avut de-a face dec�t cu adun�ri cre�tine�ti, cu case de odihn� pentru credincio�i, cu editori cre�tini. Domnul Isus Hristos �i lucrarea Lui au fost toat� via�a lui Dumitru Cornilescu. Altceva nu �tia. De aceea era foarte mult solicitat de credincio�ii de pretutindeni, s� �in� predici, s� conduc� cercuri pentru tineret sau b�tr�ni, s� participe la �ntruniri cre�tine�ti de toate felurile. Deoarece vara era ocupat la Montreux, c�l�torea pe distan�e scurte mai ales iarna. Dar toat� vara, �n casa sa, f�cea zilnic adunare pentru vizitatori. Era plin de g�ndurile lui Dumnezeu �n a�a m�sur�, �nc�t totdeauna avea de �mp�rt�it ceva altora. �i o f�cea cu o mare putere a Duhului �i �ntr-un mod a�a de atractiv, �nc�t oricine �l auzea pentru prima dat� se hot�ra s� fac� orice s�-l mai asculte din nou. Predicile sale nu erau savante, docte; nu erau rostite �ntr-o limb� greoaie, inteligibil� numai pentru ini�ia�i. Dimpotriv�, cele mai alese g�nduri le �mbr�ca �ntr-un limbaj simplu, curg�tor, accesibil oricui, dar �n acela�i timp foarte corect. Niciodat� nu a f�cut distinc�ie �ntre denomina�iile cre�tine. Era fericit s�-�i petreac� timpul �i s� se �mb�rb�teze cu oricine, de orice limb� �i denomina�ie cre�tin�, care st�tea pe temelia cea tare a Evangheliei, care chema Numele Domnului dintr-o inim� curat�. Nu a participat niciodat� la discu�ii asupra p�rerilor �ndoielnice �i nu a supus pe nimeni unui tratament diferen�iat pe baze denomina�ionale. Dimpotriv� iubea pe to�i cei r�scump�ra�i prin s�ngele Domnului Isus, ca pe fra�ii s�i. Datorit� odihnei, armoniei �n c�snicie, �ngrijirii deosebite pe care �i-o acorda �i de care se bucura din partea so�iei, a climatului foarte prielnic de la Montreux, s�n�tatea i s-a �mbun�t��it sim�itor. Vara f�cea plaj� pe peluza din splendida lui gr�din�, tot timpul lua medicamente indicate de doctori, ducea o via�� cu totul �i cu totul ponderat�, f�r� nici un fel de exces, �n acest fel, �n jurul v�rstei de 70 de ani se sim�ea mai bine ca oric�nd. Datorit� tensiunii arteriale i s-a recomandat s� m�n�nce un regim special. Dumnezeu i-a f�cut parte s� intre �n leg�tur� cu un dietetician vestit �n Elve�ia, care i-a devenit un bun prieten. Cornilescu �l servea pe medic cu cele spirituale, iar acesta �i acorda - �n schimb - cea mai aleas� �ngrijire trupeasc�. Datorit� �mbun�t��irii sensibile a st�rii s�n�t��ii, la 70 de ani a dat jos proteza de la m�na dreapt�, �n acest fel, m�hnirea pe care o resim�ise deoarece nu-�i putea folosi pentru Dumnezeu m�na, a�a cum ar fi vrut, s-a transformat �n bucurie. De�i b�tr�n, bolnav, consumat de mul�imea greut��ilor �i �mpotrivirilor vie�ii, a �nceput iar�i s� lucreze din plin. Cum? �n multe feluri... � Credinciosul transform� toate experien�ele vie�ii lui �n valori ve�nice; �ntocmai ca un arbore care �i preg�te�te, din toate s�rurile p�m�ntului, hrana sa." D. Cornilescu Cuprins

Partea a patra

A doua via��

"El��i satur� de bun�t��i b�tr�ne�ea �i te face s� �ntinere�ti iar�i ca vulturul."
(Psalmul 103:5)

Privind �napoi spre �ara lui

�C�ci a�a vorbe�te Domnul: �Nu se va mai �ntoarce.,.; ci va muri �n locul unde este.., �i nu va mai vedea �ara aceasta�".

(Ieremia22:11,12) Toat� via�a a avut pe inim� Rom�nia �i lucrarea lui Dumnezeu din aceast� �ar�. Acolo �i r�m�sese inima, acolo unde �mplinise lucrarea tinere�ii sale. Avea �n �ar� fra�i �i surori de trup, dar mai ales mii de fra�i �i surori �n Domnul. Ace�tia nu numai c� nu l-au uitat niciodat�, dar mul�i dintre ei �i cereau sfaturi asupra celor mai diferite probleme personale, cre�tine�ti, de adunare etc. Un mod binecuv�ntat �n care a lucrat �n aceast� perioad�, a fost prin scrisori. Mult� �mb�rb�tare a adus credincio�ilor din Rom�nia pe aceast� cale. Era fericit ori de c�te ori putea s� citeasc� vreo c�teva r�nduri de la unul dintre cei cu care a lucrat �n primul p�trar al acestui veac �n �ara lui, de la cei care au fost primele roade ale descoperirilor pe care i le-a f�cut Dumnezeu din Biblie, precum �i de la urma�ii acestora. Se bucura de asemenea foarte mult c�nd vreun cre�tin din �ar� sau de pe orice continent i se adresa ca aceluia care i-a pus prima dat� �n m�n� Cuv�ntul lui Dumnezeu, prin care L-a cunoscut pe M�ntuitorul. S-a bucurat mult de scrisorile primite din partea unui credincios, care �i amintea cu patos de minunatele zile petrecute �n 1923 la biserica � Cuibul cu Barz�" �i mai ales la adun�rile de mar�i �i joi seara �inute �n �coala din apropierea acesteia. A fost ad�nc mi�cat de cele c�teva scrisori trimise de Emil Constantinescu din care afla nout��i din �ar�, despre mersul lucr�rii lui Dumnezeu �n Rom�nia, despre familia fratelui s�u Gheorghe Cornilescu care trecuse la Domnul, f�r� s�-l fi v�zut vreodat� timp de 45 de ani... Amintiri pl�cute i-au readus �naintea ochilor scrisorile trimise de unii dintre primii oameni c�tiga�i pentru Dumnezeu prin lucrarea pe care o f�cuse �n �ar�. De 'asemenea, men�iunile pe care Vasile Teodorescu le-a f�cut �n unele din scrisorile acestora, i-au reamintit anii dinaintea primului r�zboi mondial. �n multe din aceste scrisori �i �n altele trimise de persoane mai pu�in cunoscute, era invitat mereu s� viziteze �ara �n care s-a n�scut, adunarea la temelia c�reia a pus prima piatr�. Toate chem�rile lor au r�mas f�r� r�spuns! Atunci nu �n�elegeam de ce, cu at�t mai mult cu c�t eu �nsumi i-am f�cut nu numai o invita�ie, ci i-am ar�tat �i posibilitatea efectu�rii ei, inclusiv grija de cele materiale. Acum �ns� �n�eleg de ce nu s-a putut �i c� a�a cum a �ng�duit Dumnezeu a fost mai bine. Cu siguran�� �ns� c� cel mai mult l-a impresionat �i l-a tulburat scrisoarea plin� de disperare scris� de o credincioas� dup� moartea fratelui s�u Gheorghe Cornilescu. �i sunau �n urechi vorbele puternice care ziceau: �Dv. s� v� aminti�i ce r�spundere ave�i fa�ade sufletele noastre, fiindc� la casa zidit� de Dv. am venit s� ne ad�postim... Aminti�i-v� c� sunte�i rom�n �i c� via�a noastr� are at�ta nevoie de binecuv�nt�rile Evangheliei, ale luminii spirituale... Acestei ��ri �i sunte�i dator prin na�tere s�-i sluji�i cu toat� trecerea pe care o ave�i �n locurile cere�ti �i cu toate darurile Dv." Nimic mai mi�c�tor dec�t aceste cuvinte din inim�! Cu siguran�� c� nu exista credincios din Rom�nia care s� nu fi g�ndit la fel. Dou� lucruri erau �ns� potrivnice acestei dorin�e arz�toare a credincio�ilor rom�ni: mai �nt�i faptul c� Dumnezeu a vrut altfel �i �n al doilea r�nd, starea s�n�t��ii aceluia care r�m�sese �n mintea �i �n inima lor �ca un vulcan", care abia �mplinise 30 de ani c�nd i-a p�r�sit. Acum �ns� avea 70 de ani, fusese sortit mor�ii de medici �nc� de la 50 �i numai harul lui Dumnezeu l-a p�strat pentru credincio�ii din �ara lui adoptiv� �i �ntr-un fel �i pentru rom�ni, p�n� la frumoasa v�rst� de 85 de ani. Nu s-a l�sat �ns� impresionat de nici o chemare, oric�t a fost ea de entuziast� sau dezn�d�jduit�. O via�� de om �i �nc� una foarte lung�, tr�it� exclusiv �n slujba lui Dumnezeu, �l �nv��ase c� singur Dumnezeu este Cel care face lucrarea, c� pentru aceasta El Se poate folosi de unul sau de altul, iar uneori de nici unul. Adesea regreta c� nu a �nv��at mai devreme acest lucru, pentru c� ar fi fost scutit de multe necazuri �i ar fi putut fi mai de folos Domnului. Ceea ce noi gre�im din ne�tiin��, dar de bun� credin��, El corecteaz� �n vie�ile noastre �i �n istoria Adun�rii lui Dumnezeu, de care este legat� lucrarea noastr�. Aceasta este o �nv���tur� de seam� pe care Domnul l-a �nv��at pe Dumitru Cornilescu �i prin care El ne �nva�� �i pe noi. De asemenea, se bucura de scrisorile fra�ilor credincio�i rom�ni de orice denomina�ie, din �ara sa �i de peste hotare. I-au scris mai ales rom�ni credincio�i din Europa occidental�, iar mai t�rziu, �n condi�ii deosebite pe care le vom expune �n continuare, i-au scris mai mul�i credincio�i din America. Cuprins

O alt� u�� deschis� - America

�...mi se deschisese acolo o u�� �n Domnul."

>b align="right">(2Corinteni 2:12) Dac� Dumnezeu �nchide o u�� undeva... El deschide alta... Cu voia Lui unele u�i pot fi �nchise o vreme pentru slujitorii Lui, dar Dumnezeu are totdeauna �o u�� deschis� pe care nimeni nu o poate �nchide..." (Apocalipsa 3:8). Dumitru Cornilescu �ndeplinea toate condi�iile pe care le cere Dumnezeu pentru aceasta: �...c�ci ai pu�in� putere, �i ai p�zit Cuv�ntul Meu, �i n-ai t�g�duit Numele Meu..." (Apocalipsa 3:8). Dup� ce a trecut de 70 de ani, Dumitru Cornilescu s-a hot�r�t s� �ntrerup� orice activitate �i s� se odihneasc� ultimii ani pe care �i mai avea de tr�it. Odihn� binemeritat�!... Putea �ns� un spirit a�a de viu s� mai aib� odihn�? Desigur, nu! Cu ocazia uneia din c�l�toriile sale �n Europa, fratele D�nil� Pascu �i so�ia, din Cleveland, Ohio, Statele Unite ale Americii, au vizitat pe Dumitru �i Anna Cornilescu, la ei acas�, �n vara anului 1960. Locuiau �nc� �n vila lor de l�ng� Montreux. Au discutat, s-au bucurat �i mai ales fra�ii din America au fost impresiona�i s� aud� prin viu grai lucruri pe care cei mai mul�i credincio�i le �tiu numai din citite: nemuritoarea povestire a tinere�ii lui Dumitru Cornilescu - �Cum m-am �ntors la Dumnezeu �i cum am spus �i altora." Din p�cate nu li s-a putut oferi un exemplar din aceAsta bro�ur�, pentru c� autorul ei nu mai avea nici unul. Spiritul practic american a fost �ns� la lucru. Ea a fost descoperit� cur�nd �n casa unui frate din Iugoslavia �i publicat� apoi �n editura Lumin�torul a Bisericii Baptiste Rom�ne din Cleveland. Aceast� c�r�ulie a provocat �n r�ndurile bapti�tilor rom�ni din America dorin�a de a cunoa�te personal, la ei acas�, pe �omul lui Dumnezeu carene-a tradus Biblia �n cea mai frumoas� limb� rom�n�", cum scria fratele D�nil� Pascu �n edi�ia american� a acestei bro�uri. Din nou spiritul practic a fost la lucru, spre binecuv�ntarea a sute �i mii de fra�i rom�ni de peste ocean. �n vara anului 1964, pe c�nd se g�seau la Geneva la un congres interna�ional, D�nil� Pascu �i so�ia au vizitat din nou familia Cornilescu, de aceast� dat� invit�ndu-i s� fac� o vizit� de c�teva luni, credincio�ilor rom�ni din nord-estul Statelor Unite ale Americii. Invita�ia nu a fost acceptat�. Toate planurile neobositului lucr�tor erau s� se odihneasc�, iar nu s� c�l�toreasc� �i s� lucreze. �n anul urm�tor, Dumitru Cornilescu �i-a pus �n aplicare a doua oar�, planul de a se pensiona, Mut�ndu-se din vila sa, �ntr-o cas� mic�, exclusiv pentru odihn�. Avea 75 de ani. Din nou a refuzat invita�ia de a merge �n America; �ns� la insisten�ele fratelui D�nil�, a consultat un medic, �i apoi pe al doilea; dar ace�tia nu l-au �ncurajat deloc s� fac� o c�l�torie a�a de lung� �i obositoare. I s-a explicat c� promisiunile f�cute de americani, c� se va putea odihni �n America, nu se vor realiza: Acolo via�a este prea trepidant�, americanii prea �ntreprinz�tori �i o astfel de c�l�torie v-arputea FI fatal�", spuneau ei. A refuzat din nou! Iat� �ns� c� la 1 septembrie 1965 urma s� aib� loc la Detroit, Conven�ia Bapti�tilor Rom�ni din S.U.A. Cre�tinii americani voiau m�car s�-l vad� pe legendarul Cornilescu la conven�ia lor. "nu vei avea nici o obliga�ie... S� Fi v�zut �i at�t", i se spunea mereu. Cuvintele celui de-al doilea medic din Europa, care �l v�zuse ultima dat�, �i sunau �n urechi: Americanii nu in vit� pe nimeni degeaba... Vei locui �ntr-un ora� mare, cu zgomot, cu smog... Vei fi exploatat LA maximum... Vei fi �inut treaz pana la miezul nop�ii cum fac americanii... Vei muri acolo, iar noi avem nevoie de Dv. aici �n Europa, laDv. acas�..." Mesaje telefonice �i scrise nu conteneau s� soseasc�, cu aceea�i �ntrebare din ce �n ce mai insistent�: �Vii?" Al treilea doctor consultat asupra oportunit��ii unei asemenea c�l�torii �n starea �n care se afla, a fost nu numai de p�rere s� mearg�, ba chiar ar�t�n-du-se entuziasmat, �i spunea: �Arfi o gre�eal� s�pierde�i o asemenea ocazie unic�. Iat� aici medIcamentele necesare pentru cele 3 luni �i Dumnezeu sa v� aib� �n paza Sa !" Dar mai erau numai c�teva zile p�n� la conven�ie, iar familia Cornilescu, care de 25 de ani nu p�r�sise niciodat� �ara, nu avea pa�apoarte noi, ci tot pe acela �n care so�ia era trecut� al�turi de so�ul ei. Interven�ii de sus, interven�ii din partea unui senator american, bagaje f�cute �n grab� �i Dumitru Cornilescu a ajuns �n America cu 3 zile �nainte de conven�ie. Tot ce-i spuseser� primii doctori s-a �nt�mplat �ntocmai: c�l�torii una dup� alta, adun�ri repetate, unele p�n� la miezul nop�ii, predici nenum�rate, c�ldur�, hran� diferit�, suprasolicitare �i multe altele pe care ei nu le-au prev�zut. Dar �i al treilea doctor a avut dreptate: Dumnezeu l-a avut �n paza Sa �i a fost o posibilitate unic� pentru cre�tinii americani s� se �nt�lneasc� cu un frate at�t de deosebit. A vizitat adun�rile baptiste din Cleveland, Detroit �i �mprejurimi, pe cele din Canada; a predicat �n adun�ri, �n case, la �nt�lniri fr��e�ti, �n tabere de var� �i �n alte locuri. A fost pus de mai multe ori s� vorbeasc� la radio... I s-au cerut mereu articole pentru a fi publicate imediat sau dup� aceea �n revistele cre�tinilor rom�ni din America. Trei luni de activitate neobosit�, care l-a �nviorat. Era o activitate pe m�sura lui la tinere�e, dar Dumnezeu c�nd vrea s� fac� o lucrare, poate s� �nt�reasc� pe ale�ii lui ca �vulturul". Dup� 3 luni de activitate neobosit� s-a �ntors acas� s�n�tos �i a continuat s� lucreze pentru cei din �ara lui adoptiv�, �nc� 10 ani. Cuprins

din nou acas�... la lucru

"Domnul... va da din nou putere m�dularelor tale; vei fi ca o gr�din� bine udat�, ca un izvor ale c�rui ape nu seac�."

(Isaia58:11) �ntors din zgomotoasa Americ� �n patria adoptiv� - Elve�ia, via�a �i lucrarea lui Dumitru Cornilescu au cunoscut un nou impuls. Dou� lucruri au contribuit �ndeosebi la aceasta: dorin�a lui nestins� de a face ceva pentru poporul rom�n �i �mbun�t��irea st�rii sale fizice. C�l�toria �n America l-a f�cut s� �n�eleag� c� �i dac� nu se va mai putea �ntoarce vreodat� la poporul s�u, pe care l-a iubit �i �l mai iubea �nc� cu o dragoste �nfl�c�rat�, Dumnezeu poate s�-l foloseasc� �nc� pentru rom�nii de peste hotare, iar prin radio, pentru cei din Rom�nia. Experien�a c�l�toriei �n America, binecuv�nt�rile primite prin ea de alte persoane, ca �i cele pe care le-a experimentat el personal �i so�ia sa, l-au f�cut s� reconsidere planurile sale de viitor �i s� se g�ndeasc� la noi proiecte. La aceasta a contribuit apoi faptul c� d�duse jos proteza care at��ia ani �l �mpiedicase s� fac� ceea ce considera c� este chemarea sa - s� scrie. �i acum iat�-l din nou put�nd s� scrie... A f�cut-o cu precau�ie �n ultimii ani �i f�r� nici un menajament �n timpul c�l�toriei �n America. �i �n loc s� se simt� obosit sau neproductiv, a constatat c� se bucur� de o vigoare binecuv�ntat� pentru el �i pentru al�ii. �nainte de plecarea sa din America, fratele Thomas Todor din Hollywood, California, �i scria: �Am dori foarte mult s� v� a vem cu noi, aici, �n California, pentru o lun� sau dou�. Nimic nu ne-ar face mai ferici�i dec�t s� v� avem cu noi pentru a ne bucura de p�rt�ie fr��easc� �n casa noastr�. S� v� conduc s� vizita�i frumoasa Californie, �i mai presus de toate s� avem �mpreun� p�rt�ie cu fra�ii �i surorile �n Domnul Hristos din aceast� parte a Americii. Am stat de vorb� cu mai mul�i fra�i care au avut ocazia s� v� asculte �i care mi-au povestit despre binecuv�nt�rile de care au a vut parte �n acest fel." Thomas Todor �i face apoi invita�ia de a veni �n mod special �n California, cu alt� ocazie, dac� nu putea r�m�ne �n continuare �n America. Dar Cornilescu nu a r�mas �i nici nu s-a mai �ntors. La numai dou� s�pt�m�ni dup� plecarea lui c�tre cas�, am avut eu �nsumi ocazia s� vizitez S.U.A. �i s� aflu �n mod direct despre impresia puternic� pe care a l�sat-o �n urma lui �i despre binecuv�nt�rile primite prin el, de rom�nii din jurul Marilor Lacuri. I-am scris atunci o scrisoare de apreciere pentru rolul pe care l-a avut �n propria mea educa�ie cre�tineasc�, a p�rin�ilor mei �i a �ntregului neam rom�nesc. Totodat� i-am f�cut �n mod insistent invita�ia de a vizita Rom�nia, ar�t�ndu-i c�t de mult este dorit acolo, c�t de necesar� �i de binecuv�ntat� ar fi o asemenea vizit�, mai ales acum, c�nd asociatul s�u �n lucrare - Tudor Popescu trecuse la Domnul, �ntre altele i-am scris a�a: �C�r�ile Dv. au reprezentat primele manuale pe care mi-am f�cut educa�ia religioasa... Biblia tradusa de Dv. constituie baza rena�terii spirituale a multor rom�ni dup� primul r�zboi mondial �i p�n� �n prezent. Ea a reprezentat o cotitur� nu numai �n r�ndul c�rturarilor �i celor interesa�i de religie, ci �i a multor oameni din popor. Mama mea a �nv��at s� citeasc� numai ca s� poat� citi Biblia. Prin limbajul simplu, precis, revelator al Bibliei tradus� de Dv., Dumnezeu a pus la �ndem�na acestui popor planul S�u de m�ntuire pentru oameni, �i a contribuit la formarea spiritual� a poporului nostru." �n scrisoarea de r�spuns �i-a exprimat, cu modes-tia-i caracteristic�, mul�umirea pentru aprecierile aduse, dar a refuzat proiectul unei vizite �n Rom�nia, pe motive de s�n�tate. �ntre timp, amintirea c�l�toriei �n America �i rezultatele ei exprimate �n scrisori de mul�umire �i noi invita�ii �l fac s� regrete c� nu a stat mai mult acolo. Mai mult, este �ndemnat chiar s� se g�ndeasc� la o stabilire definitiv� �n aceast� �ar�, pentru anii care �i mai avea de tr�it �i de lucrat pentru St�p�nul s�u. Animatorul acestor propuneri �i planuri este din nou D�nil� Pascu din Cleveland, care s-ar fi bucurat s� aib� condeiul �i glasul binecuv�ntatului lucr�tor �n via Domnului, la lucru pentru programul s�u de radio �i pentru revista pe care o edita la Cleveland. Planurile au r�mas �ns� numai planuri �i dup� c�t se pare ne�mp�rt�ite de Dumitru Cornilescu. �ara lui adoptiv� - Elve�ia �tersese urmele necazurilor �i nemul�umirilor pe care le avusese �n �ara lui de origine. Devenise cet��eanul acestei ��ri minunate care i-a fost refugiu, c�mp de activitate �i ad�post binecuv�ntat pentru o jum�tate de veac. De aceea, Dumitru Cornilescu s-a re�ntors la via�a lui obi�nuit�, la scrierile lui, la predicile sale �n public sau la radio, la participarea sa la conferin�e �i �ntruniri cre�tine�ti din diferite case de odihn� �i la p�rt�ia cu Domnul s�u, cu so�ia �i cu credincio�ii cei mai apropia�i. Dup� �ntoarcerea din America, Dumitru Cornilescu a continuat s� scrie predici �i s� le �nregistreze pentru programul de radio cre�tin din Cleveland, condus de D�nil� Pascu. �i a f�cut lucrul acesta aproape ne�ntrerupt p�n� la sf�r�itul vie�ii. Chiar �n prezent, la c��iva ani dup� moarte, unele din predicile sale mai pot fi auzite la acest post de radio. Totodat�, �n revista bapti�tilor rom�ni din America �Lumin�torul", predicile sale au fost publicate timp de c��iva ani dup� ce a vizitat aceast� �ar�. �n acest fel, el a scris peste 150 de predici scurte pentru radio, pline de harul m�ntuitor acordat de Dumnezeu oamenilor �n persoana Domnului Isus, �i de �mb�rb�tare sf�nt� pentru cei m�ntui�i. Multe din ele se ocup� de subiectele fundamentale ale doctrinei cre�tine. Altele sunt serii de predici �nf��i��nd elementele de baz� ale cre�tinismului, pe marginea unui text din Biblie. �nse�i titlurile date predicilor sale sunt gr�itoare prin ele �nsele. Astfel cit�m: �Atra�i la cruce", "M�ntuirea a fost des�v�r�it�", �R�stignit cu Hristos", �Noi avem un mare preot", ��nvoit cu Dumnezeu, p�rta�i ai slavei Lui", �Biruin�a asupra lumii", "Pot totul", "Chemarea de Tat�". Dintre ciclurile de predici cu continuare cit�m ciclul: "Naaman Sirianul" format din 16 predici, �ncep�nd cu predica intitulat� Nefericire str�lucitoare", care descrie starea nenorocit� a unui general lepros �i sf�r�ind cu predica: , fericita �ntoarcere acas�", dup� ce a fost cur��it de lepra lui. �n ace�ti ultimi 10 ani din via�� a publicat de asemenea c�teva zeci de predici �i cuvinte de �mb�rb�tare �n limba german�, pe care le-a folosit la desele lui �nt�lniri cu credincio�ii din Elve�ia �i cu cei ce �l vizitau din alte ��ri, precum �i cu ocazia invita�iilor pe care le avea de a vorbi �n case de s�n�tate. Prin intermediul prietenilor pe care �i i-a f�cut �n America, Dumitru Cornilescu a fost descoperit sau redescoperit de al�i credincio�i din Europa �i America preocupa�i de lucrarea pentru Rom�nia. Astfel s-a �nt�lnit cu pastorul rom�n stabilit �n Fran�a - Jeremia Hodoroab� �i cu Dr. Peter Trutza, stabilit �n Florida, Statele Unite ale Americii. Ace�tia l-au vizitat de c�teva ori, i-au �nregistrat mai multe predici pe band� �i le-au transmis prin posturile de radio cre�tine din Bonaire - Caraibe �i din Monte Carlo - Monaco, �n acest fel, nu numai cre�tinii rom�ni din America, dar �i cei din Rom�nia au avut ocazia s� asculte o serie de predici transmise de Dumitru Cornilescu la radio. Vorbise ultima dat� publicului rom�n, �n �ar�, pe c�nd avea �n jur de 30 de ani, cu �nfl�c�rarea unui deschiz�tor de drumuri. Revenea acum, dup� aproape o jum�tate de veac, cu profunzimea �i calmul unei experien�e de octogenar, care umblase o via�� �ntreag� cu Dumnezeu. To�i aceia care �tiau lucrarea pe care o f�cuse, sau cel pu�in faptul c� el este cel prin care Dumnezeu a pus Biblia �n "m�na poporului nostru, au fost mi�ca�i de predicile lui domoale, bl�nde, dar pline de con�inutul tr�irii unei vie�i de credin��. Cuprins

Recuno�tiin��

"Fiindc�M�iube�te-ziceDomnul... �l voi s�tura cu via�� lung�, �i-i voi ar�ta m�ntuirea Mea."

(Psalmul 91:14,16) Sunt foarte greu de descifrat mobilurile cele mai ascunse ale vie�ii �i lucr�rii unui om al lui Dumnezeu ca Dumitru Cornilescu, care a f�cut tot ce a fost cu putin�� s� se ascund�, s� nu-�i etaleze lucrarea �i s� nu primeasc� recuno�tin�a oamenilor. Cel mai bun prieten al s�u �i poate singurul prieten �nainte de c�s�torie, i-a fost �nsu�i M�ntuitorul. Lucrul acesta rezult� �n mod evident din p�rt�ia pe care a avut-o cu El toat� via�a, din felul de via�� de deplin� predare pe care a dus-o, precum �i din m�rturia puternic� a predicilor �i �ndemnurilor pe care le-a dat toat� via�a celor ce-l ascultau. At�t cei ce l-au cunoscut �ndelung, c�t �i cei care au avut cu el doar convorbiri scurte, au r�mas cu convingerea c� el tr�ia o via�� de str�ns� leg�tur� cu Domnul Hristos. Acela�i lucru rezult� foarte evident din experien�a de 35 de ani pe care so�ia lui a avut-o al�turi de el. Dumnezeu a voit �ns� ca o via�� a�a de lung�, plin� de zbucium fizic �i sufletesc �i tr�it� �ntr-o asemenea smerenie, s� aib� parte de o frumoas� r�spl�tire nu numai �n cer, ci chiar �i aici pe p�m�nt. Cea mai mare r�spl�tire i-au fost desigur, a�a cum o m�rturisea singur, anii lini�ti�i de dup� retragerea lui la Montreux. Aici, numai cu so�ia sa iubitoare, el m�rturisea c� a tr�it cea mai fericit� perioad� din via��. Dumnezeu a voit �ns� ca Dumitru Cornilescu s� aib� �i bucuria recunoa�terii publice a lucr�rii sale pentru Rom�nia �i mai ales pentru lucrarea de a fi tradus Biblia �i a fi pus-o �n m�na oamenilor de pretutindeni care vorbesc limba rom�n�, �n acest scop, Dumnezeu S-a folosit de ini�iativa predicatorului rom�n Iosif �on. G�sindu-se la studii la Colegiul Baptist din cadrul Universit��ii Oxford - Anglia, acesta a vizitat Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate, unde a citit coresponden�a avut� cu Rom�nia �n anii �n care Dumitru Cornilescu a tradus �i tip�rit Biblia. Cu aceast� ocazie el a descoperit c� Biblia lui Cornilescu �mplinea 50 de ani de la apari�ie - �n anul 1971. Totodat� a aflat c� autorul ei tr�ie�te �n Elve�ia. Mi�cat de istoria palpitant� a traducerii �i tip�ririi celei mai m�re�e c�r�i care a ap�rut vreodat� �n limba rom�n�, Iosif �on l-a vizitat pe Dumitru Cornilescu �n Elve�ia, �n vara anului 1970. Cu aceast� ocazie a aflat istoria fascinant� a unei vie�i, a unei lucr�ri �i a unei c�r�i care era normal s� atrag� �n mod deosebit aten�ia unui om plin de ini�iativ�. �ntr-adev�r, Iosif �on ia c�teva ini�iative. Mai �nt�i semnaleaz� apropiata aniversare la Societatea pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate, propun�nd s�rb�torirea ei. De fapt, urma s� aib� loc o dubl� s�rb�torire, pentru c� �n 1971 Dumitru Cornilescu �mplinea 80 de ani. O coinciden�� frumoas� �i o propunere de s�rb�torire bine meritat� pentru un lucr�tor zelos care s-a bucurat a�a de pu�in de recuno�tin�a oamenilor o via�� �ndelungat�! Iosif �on a scris apoi un articol despre aceast� dubl� aniversare �n revista "European Baptist" �i o scrisoare pe care a multiplicat-o �n 50 de copii �i a trimis-o pastorilor din Rom�nia ale c�ror adrese le cuno�tea, �n aceast� scrisoare, ca �i �n cea trimis� lui Dumitru Cornilescu �nsu�i, Iosif �on spunea: "Pentru noi anul acesta trebuie s� fie o deosebit� s�rb�toare, c�ci aceast� aniversare cuprinde �n ea evenimente de mare importan��." Ini�iativa lui Iosif �on a fost binevenit�. Mai multe biserici din Rom�nia �i America, pastori �i simpli credincio�i au scris scrisori de ad�nc� recuno�tin�� fa�� de Dumnezeu �i cald� apreciere fa�� de traduc�tor, pentru binecuv�ntarea pe care Biblia �n traducerea lui Cornilescu a adus-o �n via�a lor, �n particular, �i �n via�a poporului rom�n, �n general. �n scrisorile primite, credincio�ii �i exprimau aprecierea pentru acela care a pus �n m�na poporului rom�n de pretutindeni Biblia, Cartea C�r�ilor, Cuv�ntul lui Dumnezeu, �n cea mai limpede �i mai frumoas� limb� rom�neasc�. Pentru dou� genera�ii de oameni, Cuv�ntul Sf�nt a fost cunoscut, gustat, citit �n fiecare zi, a�a cum l-a formulat s�rb�toritul, cu tot harul cu care l-a umplut Dumnezeu, cu mult� trud�, cu entuziasm divin �i m�iestrie literar� neegalat�. Ei men�ionau faptul c� istoria cre�tin� rom�neasc� va p�stra pentru totdeauna numele aceluia care a realizat marea oper� de traducere a Bibliei �n limba rom�n� frumoas�, scris� pe �n�elesul tuturor. Ei �i-au exprimat convingerea c� aceast� lucrare m�rea�� este scris� �n cer, �n cartea faptelor. Mul�i pastori, lucr�tori �n via Domnului �n �ar� �i peste hotare, credincio�i care citiser� Biblia �n fiecare zi timp de aproape 50 de ani, au realizat cu aceast� ocazie recuno�tin�a pe care o datoreaz� aceluia care �i �nchinase via�a ilumin�rii poporului rom�n, prin Sf�nta Scriptur�. Unii recunosc �ndelunga lor nep�sare fa�� de acela care le-a f�cut cel mai mare bine pentru via�a aceasta �i pentru cea viitoare: le-a oferit Biblia, prin citirea c�reia s-au �ntors la Dumnezeu �i au primit �n fiecare zi putere de via�� prin recitirea ei. Cu ocazia primirii acestor scrisori, Dumitru Cornilescu are sentimentul restabilirii leg�turii cu poporul s�u, sim��m�ntul reintegr�rii lui �n neamul c�ruia �i-a dedicat sufletul, talentul �i energia tinere�ii sale. Culege astfel, de�i mai t�rziu, roadele de recuno�tin�� ale cititorilor s�i rom�ni. Aniversarea este organizat� de secretarul general al Departamentului de traduceri al Societ��ii Biblice pentru R�sp�ndirea Bibliei �n Anglia �i Str�in�tate, canon R.W.F. Wooton. La �nceputul anului 1971 acesta scrie lui Dumitru Cornilescu urm�toarea scrisoare: �Iubite Domnule Cornilescu, Cunosc numele Dv. de mai mul�i ani, �n leg�tur� cu traducerea rom�neasc� a Bibliei �i am citit o serie de scrisori care se g�sesc �n arhiva societ��ii, legate de aceast� lucrare. Dar numai cu pu�in timp �n urm� am aflat, prin intermediu] Rev. Iosif �on, despre �mplinirea �n cur�nd a 50 de ani de la traducerea Bibliei �i despre faptul c� Dv. tr�i�i �n Elve�ia. Aceste lucruri mi-au stimulat interesul �n mod cu totul deosebit, �i �ntorc�ndu-m� la arhiv� am aflat mult mai mult despre istoria traducerii Bibliei �n rom�ne�te �i despre leg�turile Dv. cu societatea noastr�. Am fost puternic impresionat de cele ce am citit, de scrisoarea trimis� mie de Iosif �on, descriind via�a �i lucrarea Dv., �i de bro�ura �Cum m-am �ntors la Dumnezeu �i cum am spus �i altora ". �mi pare bine c� va trebui s� merg de dou� ori la Geneva �n aceast� prim�var�. Sper foarte mult s� am ocazia s� v� �nt�lnesc..." �i �ntr-adev�r, s-au �nt�lnit. Mai �nt�i �n luna martie, c�nd canon Wooton a cunoscut pentru prima dat� pe Dumitru Cornilescu personal �i apoi pe 5 aprilie, �n ziua anivers�rii. S�rb�torirea anivers�rii s-a f�cut �n prezen�a membrilor Comitetului de traduceri al Uniunii Interna�ionale a Societ��ilor Biblice, prezidat de Dr. Oliver Beguin - secretarul general al uniunii. Au fost prezen�i de asemenea cu aceast� ocazie: secretarul Societ��ii Biblice Elve�iene, secretarul Federa�iei Mondiale Luterane, secretarul Federa�iei Bisericilor Reformate �i alte personalit��i oficiale ale vie�ii cre�tine interna�ionale �i elve�iene. S�rb�toarea a �nceput cu un pr�nz dat �n cinstea lui Dumitru Cornilescu la vestitul �Centre des rencontres", din localitatea Cartigny, de l�ng� Geneva. Dup� pr�nz, canon R.W.F. Wooton a prezentat via�a �i opera lui Dumitru Cornilescu, a vorbit despre munca sa de traduc�tor de literatur� englez� cre�tin� �n limba rom�n� �nc� de pe vremea c�nd era student la teologie �n Bucure�ti �i a expus aspecte din activitatea de 5 ani pentru traducerea Bibliei �n limba rom�n� modern�. A insistat apoi asupra faptului c� �n acea perioad�, c�nd era c�lug�r ortodox, el a descoperit din Evanghelie, pas cu pas, calea m�ntuirii �i a c�p�tat singur, f�r� ajutorul cuiva, o via�� nou�, o via�� de leg�tur� personal� cu Domnul Isus Hristos. El a devenit astfel un om nou, un om n�scut din nou, �nainte de a fi sf�r�it s� traduc� Epistola c�tre Romani. Dup� aceea, cu optica nou� dat� de calitatea de copil al lui Dumnezeu, el a revizuit cele 4 Evanghelii �i cartea Faptele Apostolilor deja traduse, �i a continuat traducerea cu fiorul temerii de Dumnezeu �i al dragostei nem�surate fa�� de nevoile spirituale ale poporului s�u nem�ntuit. Vorbitorul a ar�tat apoi cum la apari�ia traducerii, criticii vremii au caracterizat Biblia lui Cornilescu ca net superioar� oric�rei alte traduceri, fiind prezentat� �ntr-o limb� supl� �i curg�toare, care lipse�te oric�rei alte traduceri; fiind expus� �ntr-o limb� care vorbe�te �nse�i inimilor oamenilor". Pentru prima dat� poporul rom�n a c�p�tat astfel o Biblie �n limba vorbit�, �n�eleas� de oricine f�r� nici o dificultate, �mpotrivirea n�scut� �n Rom�nia fa�� de mi�carea cre�tin� determinat� de lucrarea traduc�torului, l-a obligat-pe acesta s� p�r�seasc� �ara �n 1923 �i s� nu se mai �ntoarc� acolo, niciodat�. Dar lucrarea �nceput� de el a continuat �n �ara sa de origine - Rom�nia, iar Biblia lui s-a r�sp�ndit �ntre timp �n milioane de exemplare la to�i cei ce vorbesc limba rom�n� de pe tot p�m�ntul. De aceea autorul acestei traduceri a fost supranumit - Luther al Rom�niei. Dup� terminarea cuv�nt�rii sale, canon Wooton a �nm�nat s�rb�toritului o diplom� prin care Dumitru Cornilescu este numit pre�edinte de onoare pe via�� al Societ��ii Biblice Britanice, precum �i o edi�ie de lux a ultimei traduceri a Bibliei �n limba englez�, publicat� de aceast� societate. La sf�r�it. Dumitru Cornilescu a vorbit �n termeni impresionan�i despre orele lungi de munc� neobosit� pentru traducerea Bibliei �i despre roadele binecuv�ntate ale acestei lucr�ri �i �i-a manifestat mul�umirea pentru recuno�tin�a acordat�. Aniversarea a fost men�ionat� �n presa elve�ian�, sub titlul, "Martin Luther al Rom�niei". A fost o aniversare de neuitat �i o frumoas� r�spl�tire! Dar mai presus de toate, Dumitru Cornilescu s-a bucurat de con�tiin�a lucr�rii �mplinite �i de rezultatele ei binecuv�ntate: c�tigarea sufletelor rom�nilor pentru Hristos. S-au �mplinit astfel cu el cuvintele proorocului Isaia de la cap. 53, vers.' 10-11: �...va vedea o s�m�n�� de urma�i, va tr�i multe zile �i lucrarea Domnului va prop�i �n m�inile Lui. Va vedea rodul muncii sufletului Lui �i se va�nviora." Dup� aceast� aniversare, octogenarul a continuat ca �i �nainte s� scrie, s� vorbeasc� la radio, s� participe la cursuri, s� �in� predici �n case de odihn�. Dar vremea plec�rii sale la Domnul era aproape. Dup� 4 ani, care nu s-au deosebit prea mult de cei anteriori �n ceea ce prive�te prospe�imea �i activitatea pentru Domnul s�u, Dumitru Cornilescu a fost chemat acas�! Era 27 august 1975. Numai c�teva zile �nainte de moarte s-a sim�it mai obosit �i a avut dureri mai intense dec�t de obicei. Nu se nelini�tea pentru sine, ci pentru so�ia care r�m�nea singur�. Treizeci �i cinci de ani fusese fericit al�turi de ea, iar acum �tia c� merge la M�ntuitorul s�u iubit, f�r� ea. Dup� dorin�a sa, a fost �ngropat extrem de simplu �i f�r� nici o publicitate. Cel care c�ndva, cu 50 de ani �n urm�, r�scolise o �ar�, pleca acum pe ultimul s�u drum, singur. Dar �i f�cuse datoria din plin. Nu a�teptase recuno�tin�� de la nimeni �i pleca acum s� primeasc� r�spl�tirea ve�nic� a Domnului s�u, C�ruia �i �nchinase toat� via�a. Iar r�m�i�ele lui p�m�nte�ti se odihnesc �n cimitirul din Montreux, vizitate zilnic de aceea care a fost �n ultima parte a vie�ii lui, singurul sprijin p�m�ntesc, singurul prieten �i confident - Anna Cornilescu. "Pe m�sur� ce-L cuno�ti pe Domnul Hristos, �n ve�i s� te cuno�ti pe tine �nsu�i". D. Cornilescu Cuprins

Partea a cincea

O via�� sf�nt� - o cale de urmat

�Am fost r�stignit �mpreun� cu Hristos �i tr�iesc... dar nu mai tr�iesc eu, ci Hristos tr�ie�te �n mine."
(Galateni 2:20)

O via�� sf�nt�

"Perii albi sunt o cunun� de cinste, ea se g�se�te pe calea neprih�nirii."

(Proverbe 16:31) Dumnezeu are pentru fiecare din credincio�ii Lui o lucrare; prin fiecare din ei are de transmis un mesaj. Ce anume? C�nd? C�t timp dureaz�? C�t de important este? R�spunsul la aceste �ntreb�ri este treaba lui Dumnezeu. Rolul nostru, obliga�ia noastr� de oameni credincio�i? Una singur�: ascultarea! Atunci, la timpul c�nd Dumnezeu ne pune �ntr-un anumit loc, pentru o anumit� lucrare, s� fim gata s� o �mplinim. El este suveran s� ne foloseasc� pe fiecare a�a cum crede El de cuviin��, iar noi nu avem dreptul s� coment�m hot�r�rile Lui. El poate s� foloseasc� pe unii din credincio�ii Lui pentru o lucrare care s� dureze toat� via�a, pe al�ii pentru o lucrare de numai un an, sau numai o zi!... Noi putem aprecia unele lucr�ri ca fiind foarte importante, iar altele mai pu�in importante; unele foarte interesante, iar altele mai pu�in; unele pentru care, �mplinindu-le, ni s-ar cuveni o r�splat� mai mare dec�t pentru altele. Dar toate acestea sunt g�nduri �i m�suri omene�ti. Pentru Dumnezeu �ns� conteaz� un singur lucru: s� faci numai ceea ce El ��i d� de f�cut, atunci c�nd El te pune s� faci, cu �n�elepciunea �i puterea pe care �i le pune El la dispozi�ie; iar c�nd El te pune deoparte, s� �tii din nou s� ascul�i �i s� r�m�i lini�tit acolo unde a hot�r�t El. Nou� ne place s� lucr�m, s� facem multe lucruri, s� le vedem roadele. Ni se pare foarte greu s� st�m deoparte atunci c�nd Domnul ne spune: �Acum, lucrarea ta s-a terminat.'" Ascultarea se �nva�� numai �ntr-o via�� de p�rt�ie permanent� cu Domnul Isus. A�a ajungi s�-I cuno�ti g�ndurile �i dorin�ele, ce-I place �i ce a�teapt� El de la tine. A�a �nv���m c� El vrea mai mult s�-L ascult�m dec�t s� facem'lucr�ri pe care nu ni le-a dat El. Mul�i dintre cei care au cunoscut �ndeaproape via�a lui Dumitru Cornilescu �i-au pus aceast� �ntrebare: �Cum se poate ca un om al lui Dumnezeu ca el, care a �nf�ptuit o lucrare cre�tineasc� at�t de important� pentru o �ar� �ntreag� �ntr-un timp record, s�-�i tr�iasc� apoi tot restul vie�ii �n anonimat, f�r� s� mai realizeze lucruri la fel de izbitoare, de�i a mai tr�it o jum�tate de veac?" �ntrebarea pare s� fie �ndrept��it� �i ne�n�elegerea justificat�, pentru c� discordan�a dintre cele dou� p�r�i ale vie�ii lui Dumitru Cornilescu nu se refer� numai la lucrarea lui, ci chiar �i la caracterul lui, la acea parte din personalitatea omului despre care �tim c� nu se schimb�. Cei 4-5 ani �n care a tradus Biblia r�m�n pentru to�i cei care l-au cunoscut, chiar �i cei mai apropia�i, o enigm�. Nimeni, nici chiar so�ia lui, nu �tie multe lucruri cu privire la aceast� perioad� din via�a lui. Cum a fost posibil ca un singur om, �ntr-un timp at�t de scurt, s� fac� o lucrare at�t de mare, de grea �i de important�? Niciodat� nu se mai �nt�mplase a�a ceva. Nu numai c� a realizat aceast� lucrare singur, �ntr-un timp record �i f�r� s� aib� o preg�tire special�, dar era �i bolnav, nu �tia ebraica, tr�ia �ntr-o �ar� cu posibilit��i foarte reduse �i mai ales era �n necuno�-tin�� total� despre elementele esen�iale ale m�ntuirii. Toate aceste caren�e trebuiau rezolvate din mers �i au fost rezolvate! Cum a fost posibil? Desigur c� dac� privim la Dumnezeu ca autor al acestei lucr�ri, nimic nu mai pare extraordinar. Dumnezeu cu resursele Lui, cu capacitatea Lui, cu dorin�a Lui de a aduce lumina �n acest col� de lume cuprins de �ntuneric... �i at�t! Au urmat apoi c��iva ani �n care c�lug�rul solitar s-a manifestat ca un excep�ional organizator, energic �i efervescent. Ocup�ndu-se de tip�rirea Bibliei a avut de-a face cu oficialit��ile din �ar� �i de peste hotare, cu cele mai de seam� fe�e biserice�ti, pe care a trebuit s� le �nfrunte f�r� compromisuri. Dup� aceea a urmat lupta dus� pentru a-l l�muri �i a-l convinge s� se �ntoarc� la Dumnezeu pe �nsu�i prietenul s�u Tudor Popescu. Apoi, �mpreun� cu el, lupta �i munca extenuant� pentru �nfiriparea �i �nt�rirea bisericii lui Dumnezeu din Rom�nia. �n toat� activitatea pe care a dus-o �n anii aceia a fost neobosit, n�valnic, inepuizabil; un canal deschis prin care Dumnezeu �i rev�rsa pe p�m�ntul spiritual al Rom�niei tot bel�ugul binecuv�nt�rilor Lui cere�ti. A venit �ns� un moment �n care Dumnezeu a socotit c� rolul lui Dumitru Cornilescu �n aceast� lucrare �i �n acest loc s-a sf�r�it. De aceea l-a luat din �ara lui, dintre pu�inii prieteni credincio�i pe care �i-i f�cuse, din familia lui, din adunarea care abia se �nfiripase �i care avea at�ta nevoie de el �i l-a pus �n alt loc. Din acel moment, via�a acestui om al lui Dumnezeu intr� �n umbr�: pu�in cunoscut�, pu�in semnificativ�! De ce? Pentru c� a�a a hot�r�t Dumnezeu! Lucru important �i demn de luat �n seam� este faptul c� Dumitru Cornilescu a �n�eles foarte bine voia lui Dumnezeu cu privire la el. Dumnezeu l-a scos din lucrarea pentru al�ii �i l-a crescut pe el �nsu�i, l-a maturizat, l-a copt. �n suferin�ele unei boli f�r� leac, departe de to�i fra�ii �i surorile de trup �i �n Domnul, departe de poporul pe care l-a iubit �i pentru care a f�cut at�t de mult, f�r� s� poat� auzi m�car o slov� din melodioasa limb� rom�neasc�, desp�r�it de to�i �i toate a avut minunata revela�ie a �nt�lnirii lui cu Dumnezeu, pentru alte ra�iuni dec�t iertarea de p�cate... Atunci c�nd a ap�rut mare �n fa�a oamenilor, nu era dec�t un �nv���cel �naintea lui Dumnezeu. Iar atunci c�nd a disp�rut dinaintea privirilor oamenilor, c�nd pentru ei se spune c� nu a mai f�cut nimic, a devenit un titan �n aprecierea Celui Prea�nalt. Cuprins

O cale de urmat

�Dup� ce a fost g�sit bun, va primi cununa vie�ii, pe care a f�g�duit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc."

(Iacov 1:12) A r�mas pu�in de la el �n afar� de Biblie: un m�nunchi de predici publicate �n c�teva bro�uri! Cantitativ - foarte pu�in! Sunt �ns� porti�e prin care afl�m ce a g�ndit, ce a crezut, cum a tr�it Dumitru Cornilescu �n aceast� lung� perioad� a vie�ii lui; �i despre aceste lucruri a� vrea s� spun c�teva cuvinte. Ajuns �n Elve�ia prin for�a �mprejur�rilor, el a trebuit s� r�m�n� acolo ca �ntr-un fel de exil. L�sase �n �ar� totul. Era aici numai cu Domnul s�u, care i se descoperise ca M�ntuitor cu c��iva ani �n urm�, �n lini�tea �i singur�tatea unei chilii de c�lug�r. Dumnezeu l-a l�sat s� spun� �i altora vestea bun� a Evangheliei pe care o aflase, s� arunce s�m�n�a bun� �ntr-un p�m�nt care o a�tepta. Apoi l-a scos din nou din mijlocul oamenilor, l-a luat deoparte, ca s�-l �nve�e miezul vie�ii de credin��, o lec�ie care nu se poate �nv��a dec�t �n doi. Cuno�tea pu�in atunci, dar Dumnezeu voia s�-i descopere mult. �Experimentarea personal� �i intim� a harului lui Dumnezeu este singura temelie a vie�ii cre�tine", scria el, �i aceasta a fost temelia celor 50 de ani de via�� care a urmat. Tot ce a l�sat scris este �mbibat de aceast� realitate a vie�ii lui. puterea unei vie�i de credin�� se arat� �n lupta cu vr�jma�ul. Ea ne este dat� �n orele de medita�ie, c�nd facem lini�te �n noi �n�ine pentru a asculta glasul lui Dumnezeu." De la oameni �nv���m s� vorbim, iar de la Dumnezeu �nv���m s� t�cem. C�t de important este s� �tim �i s� putem face s� tac� toate glasurile �n�untrul nostru, ca s� se fac� auzit numai glasul lui Dumnezeu �i pe acela s�-L ascult�m. Care sunt urm�rile acestei ascult�ri? Iat� ce citim �n medita�iile lui: �O via�� de comuniune intim� cu Dumnezeu nu r�m�ne f�r� nici un efect: ea se traduce printr-o asem�nare tot mai mare cu modelul divin; suntem transforma�i �n chipuri asemenea Lui." � Via�a de comuniune cu Dumnezeu �i r�sfr�nge binecuv�ntarea asupra �ntregii noastre fiin�e. Noble�ea spiritual� ilumineaz� via�a �i o face s� str�luceasc�." ��i ce izvoare de ap� vie sunt �n El! Iertare dumnezeiasc� �i �nfiere, pace, leg�tur� cu Dumnezeu, firea dumnezeiasc� chiar, iat� c�teva din comorile acestei st�ri binecuv�ntate de care ne bucur�m aici. �i c�nd ne g�ndim la ele, ni se �nfl�c�reaz� inimile �i c�ntarea �nflore�te pe buzele noastre." �n to�i ace�ti ani pe care i-a petrecut departe de �ar�, Domnul Isus a fost pentru Dumitru Cornilescu nu numai un M�ntuitor care l-a eliberat de un trecut p�c�tos, ci un prieten real �i des�v�r�it. Iat� ce scrie cu privire la acest lucru: ��n Isus g�sim plin�tatea unei prietenii adev�rate, de fond... Eu am g�sit �n M�ntuitorul meu un prieten c�ruia �i spun totul, cu care �mpart totul. Nu exist� nimeni �n aceast� lume mare care s� merite mai mult ca El �ncrederea mea. Prietenia Lui m� umple de o fericire negr�it�. Cum a� putea sam� simt vreodat� singur sau s�rac al�turi de El?" Din p�rt�ia acestei prietenii divine a �nv��at multe lucruri, pe care le-a men�ionat apoi �n scrierile lui: �Rug�ciunea este de fapt punerea noastr� de acord cu Dumnezeu, pentru ca s� atingem �mpreun� cu El un �el comun ". C�t de pu�ini cunosc ce �nseamn� �n via�a practic� aceast� �punere de acord" despre care vorbe�te el aici, aceast� armonie care se realizeaz� numai ��mpreun� cu El", �ntr-un ��el comun"... �n via�a de credin�� trebuie s� �tim s�-L deosebim pe Domnul Isus Hristos de lucruri care nu sunt ale Lui, �i s� fim una cu El �n lucrurile Lui. Fiindc� �este periculos s� separ�m problemele spirituale de interesele noastre trec�toare". �Acela care �tie s� se lege de Domnul Isus �i s� fie nedesp�r�it de El, nu se va g�si niciodat� �n impas." "Pe m�sur� ce �naint�m �n via�a de credin��, �nv���m s�-L deosebim pe Domnul Hristos de toate celelalte lucruri." �nc� dou� lucruri importante �n leg�tur� cu via�a de p�rt�ie cu Domnul, g�site �n medita�iile lui: Este imposibil s�-�i faci provizii de har. El ne este dat din plin, dar numai pentru momentul prezent. "Nu exist� nimic mai delicat dec�t comuniunea cu Domnul Isus. Este suficient un lucru de nimic pentru a o tulbura." �n prezen�a lui Dumnezeu, orice lucru din via�a celui credincios cap�t� semnifica�ie ve�nic�: �Credinciosul transform� toate experien�ele vie�ii lui �n valori ve�nice: �ntocmai ca un arbore care �i preg�te�te, din toate s�rurile p�m�ntului, hrana sa." Dar care este drumul spre aceast� via�� de p�rt�-�ie intim� cu Dumnezeu? R�spunsul lui este simplu �i clar: "Exist� un singur drum care duce la leg�tura personal� �i la o �ncredere nelimitat� �n Domnul Isus: drumul ascult�rii!" Ce este ascultarea, Dumitru Cornilescu a �nv��at, desigur, de la prietenul s�u, Domnul Isus Hristos: ��i ce jertf� a fost pentru Fiul lui Dumnezeu s� Se fac� Fiul omului!... Parc�-Laudpe Tat�l zic�nd: �Du-Te, Fiule, �i scap� pe p�c�to�ii pe care i-am pedepsit �n m�nia Mea! Pedeapsa e grea, m�nia �mpotriva p�catului e mare, dar Tu po�i �i trebuie s�-i scapi din ea, prin moartea �i s�ngele T�u!� �i parc� �l aud pe Fiul r�spunz�nd: �Da, Tat�, vreau din toat� inima, vreau s� fac ce zici Tu. Ce vrei Tu este ce vreau �i Eu.� �i pleac� El, Fiul lui Dumnezeu celpreasl�vit �i preasf�nt, da, pleac� �i ia chip de rob �i Se face Fiul omului." Tr�ind o via�� de ascultare dup� modelul Domnului Hristos �i prin El, Dumitru Cornilescu obi�nuia s�-�i noteze scurte medita�ii �i g�nduri pe m�sur� ce le asimila: �A �ti s� ascul�i de Dumnezeu �nseamn� s� fii de acord ca El s�-�i coordoneze toate planurile tale omene�ti." "Acela care st� s� discute un ordin divin, nu este demn de numele de cre�tin." �Nimicc nune �ndrept��e�te s� credem c� Domnul Hristos ne va �nso�i �n toate experien�ele �n care dorim s� ne aventur�m. Din contr�, noi trebuie s�-L urm�m pe El, acolo unde vrea s� ne duc�." "Acela care nu ascult� �n via�a lui de cuvintele Domnului Isus: �Nu v� �ngrijora�i de nimic...�, s� nu se a�tepte niciodat� s� aib� pace �n sufletul s�u. " �Dumnezeu cunoa�te drumul pe care ne conduce. Nu ar fi nepotrivit s� nu ne �ncredem total �n El, cu privire la via�a noastr�? Nu este nici necesar, nici important s� �n�elegem �ntotdeauna c�ile Lui! S� �tim s�-L ascult�m �i El Se,va �ngriji de tot ceea ce ne prive�te." �Este foarte important s� �tim s� mergem cu Dumnezeu: f�r� s� gr�bim pasul �i f�r� s� r�m�nem �n urm�." Cornilescu a mers la pas cu Dumnezeu, s-a odihnit la picioarele Domnului Isus. A tr�it pe p�m�nt cu seva pe care �i-a tras-o din cer, �i ea r�zbate �n tot ce a scris: "DomnulIsus nu vrea s� fie pentru noi o idee abstracta, �n care s� credem doar, ci o Persoan� vie, pe care �n fiecare zi s� o cunoa�tem �ntr-un fel nou, sl�vit!" �Domnul Isus ne cunoa�te mai bine dec�t ne cunoa�tem noi �n�ine. El Se roag� �n mod special pentru noi c�nd ne sim�im slabi �i descuraja�i. El cunoa�te toate greut��ile pe care le �nt�mpin�m, toate pericolele care ne amenin�� �i ne aude suspinurile." Ce privilegiu de a putea �ncepe fiecare zi cu aceast� siguran�� �i convingere: �Azi, Dumnezeu vrea din nou s� m� binecuv�nteze. F�r� �ndoial� �ns� c� binecuv�ntarea divin� este deseori diferit� de ceea ce ne�nchipuim sau dorim noi. Dar nu e mai pu�in adev�rat c� to�i aceia care se las� �n m�inile Sale binecuv�ntate, v�d sla va lui Dumnezeu. ...Ce mare iubire ne arat� Dumnezeu c� vrea s� mearg� cu noi �n via��! Acesta este �i numele pe care L-a dat �ngerul Domnului Isus: Emanuel - adic� Dumnezeu este cu noi. Isus este Dumnezeu �i are toat� puterea. Dac� merge cu noi �nseamn� c� toat� puterea Lui merge cu noi, A tun-ci nu mai este nici o greutate �n via�a noastr� �n care El nu ne-ar putea ajuta. Dumnezeu] cel Atotputernic �mi f�g�duie�te s� mearg� cu mine! Cum a� putea �o v�i s� merg cu El?" "DomnulIsus merge cu noi nu numai ca Dumnezeu, ci ca Dumnezeu care S-a f�cut om, a tr�it pe p�m�nt, �i a trecut prin tot ce trebuie s� trecem �i noi, dar ca biruitor..." � Via�a este cu totul altfel c�nd mergi cu Isus. El este un prieten bun care nu ne las� niciodat� singuri. .. Ia-�i locul la picioarele Domnului Isus!" Cel care �mparte cu Dumnezeu via�a lui de fiecare zi ajunge �n armonie cu cerul �i cu el �nsu�i, reu�ind s� se bizuie �n totul numai pe Domnul, s� nu se mai team� de nimic, s�-L sl�veasc� �i s�-L �nal�e �n�untrul lui pe Acela pe careL-a acceptat, nu numai ca M�ntuitor, ci �i ca Domn �i St�p�n al vie�ii. Iat� ce citim �n scrierile lui Dumitru Cornilescu: �Isus, care a fost r�stignit odat�, este ast�zi �mp�ratul �mp�ra�ilor, Regele regilor, Domnul domnilor. El este St�p�nul �i C�rmuitorul istoriei lumii; deaceeanune temem denimic, nici chiar atunci c�nd ni se pare c� vine potopul peste lumea aceasta, c�ci El lini�te�te furtuna �i este Domn �i St�p�n peste inimile noastre." �Dac� un suflet �l prime�te pe Domnul Hristos ca St�p�n �i scop unic �n via��, toate eforturile lui se coordoneaz� �n ordine �i armonie spre acest �el." �Nu este totul s� ai credin��. Nu este esen�ial ca aceast� credin�� s� fie mare. Este �ns� foarte important ca sl�biciunea noastr� s� se bizuie pe puterea M�ntuitorului �i s� se �ncread� �n EL " "Dac� Hristos nu este singura �i cea mai important� preocupare a mea, nu voi ajunge niciodat� la plin�tatea dup� care inima mea este at�t de �nsetat�." � Ce durere pentru M�ntuitorul nostru s� ne vad� �naint�nd cu anevoie sub povara greut��ilor care ne apas�, �n loc sale arunc�m asupra Lui!" O via�� tr�it� �n prietenie cu Dumnezeu i-a dat lui Dumitru Cornilescu o viziune nou�, pozitiv� asupra multor lucruri. Care dintre noi nu �tie, de exemplu, c� ispita este un lucru r�u, negativ, cel mai mare du�man �n via�a de credin��? Sau c� necazurile �i �mprejur�rile m�runte din via�a noastr� de fiecare zi sunt lucruri care ne trag �n jos, ca un balast nedorit? Dar iat� ce scrie el: "Ce este ispita? Este ocazia oferit� de Dumnezeu pentru a ne scoate biruitori asupra Celui R�u... Dumnezeu ne d� posibilitatea de a �nvinge exact �n momentul �n care du�manul vrea s� ne dea lovitura de gra�ie... S� nu uit�m c� ispita, prin ea �ns�i nu este p�cat, ci numai un prilej de izb�nd�... S� �naint�m �n via�� cu convingerea c� este posibil s� ie�im biruitori din toate cursele du�manului nostru. Vom avea biruin�a pentru c� ea ne-a fost asigurat� �n Domnul. Dumnezeu pune toat� puterea Lui la dispozi�ia noastr�, pentru a birui fiecare ispit�. Nu este acest lucru minunat? S� ne lu�m curaj ca s� biruim cu bucurie �n fiecare zi." � Toate ispitele noastre au asupra noastr� efectul pe care noi �l accept�m. Dac� le privim ca pe ni�te nenorociri, ele ne vor dobor�. Dac�, din contr�, le vom vedea ca pe ni�te ocazii de a pune la �ncercare credincio�ia lui Dumnezeu �i a Domnului nostru Isus Hristos, elene vor umple via�a de o mare bucurie." ��mprejur�rile m�runte din via�a noastr� de toate zilele sunt am�nunte pe care, �ntr-o zi, Dumnezeu le va uni; ele vor constitui o oper� m�rea��: perfec�ionarea caracterului nostru cre�tin! Vom fi mira�i de valoarea pe care o vor c�p�ta greut��ile pe care le-am �nt�lnit aici, jos, pe p�m�nt. Ele sunt instrumentele transform�rii noastre dup� chipul �i asem�narea Domnului Isus. S� nu pierdem din vedere acest lucru �i s� nu privim nici oamenii, nici �mprejur�rile �n care ne g�sim, dintr-un punct de vedere omenesc. A�intindu-ne privirile asupra scopului ve�nic, s� devenim copii ai lui Dumnezeu ferici�i, purt�tori de biruin�e �n orice �mprejurare... Prin suferin�e, dragostea lui Dumnezeu ne conduce spre maturitate �i frumuse�e spiritual�." �n loc de ispit� - prilej de izb�nd�... �n loc de nimicnicia vie�ii de fiecare zi auzim de perfec�iunea caracterului cre�tin, de fericire, biruin��, frumuse�e spiritual�, dragostea lui Dumnezeu. Acestea sunt g�ndurile lui Dumnezeu, mesajul Domnului Isus Hristos. pentru timpul �n care avem de tr�it pe acest p�m�nt. Dumitru Cornilescu a fost �nainte de toate un evanghelist. Predicile lui erau simple, clare, curate, ��i aduceau vestea bun� a iert�rii �n forma cea mai apropiat� de sufletul omului �mpov�rat de p�cate. Cineva care l-a ascultat vorbind a spus despre felul cum vorbea: "Mesajullui este limpede ca apa de izvor de st�nc�, continuu, cristalin, de care te apropii cu �ncredere c� nu va izbucni �n clocote; r�coritor, d�t�tor de lini�te �i asigurare." Ca evanghelist, mesajul lui era �ntotdeauna uimitor de simplu: "DomnulIsus a venit, a tr�it �i a murit pe p�m�nt, fiindc� voia s� caute pe oamenii pierdu�i... De la miaz�noapte la miaz�zi, �i de la apus la r�s�rit, cutreiera �ara �ntotdeauna cu acela�i g�nd: s� caute suflete... �n oriceclip�, �n oricezi, El era gata s� asculte necazurile oamenilor, c�ci El venise s� caute pe fra�ii S�i... �i dup� cum c�uta sufletele c�nd tr�ia pe p�m�nt, tot a�a le caut� �i azi. �i de-a lungul veacurilor El a c�utat totdeauna s� m�ntuiasc� sufletele oamenilor." C�nd adresa ascult�torilor chemarea la m�ntuire, la Domnul Isus, o f�cea �ntr-un mod foarte personal, individualizat, voind parc� s�-l ating� pe fiecare �n situa�ia �n care se g�sea, �i s�-l pun� fa�� �n fa�� cu Domnul Hristos: �Cum te-a mai c�utat El pe drumurile gre�ite ale vie�ii tale! Da, te-a c�utat! C�nd erai bolnav �n pat �i st�teai �naintea por�ilor ve�niciei - �i-aduci aminte? - atunci El te c�uta. C�nd te g�seai �n nevoia aceea - ai uitat? - �i ai strigat c�tre El ca s� te scape �i I-ai f�g�duit c� ai s� te predai Lui - ��i aduci aminte? - El te c�uta! C�nd ai auzit o predic� bun� �i ai sim�it c� te mi�c� la inim� �i ziceai:, Asta e pentru mine", atunci El te c�uta! C�nd cineva �i-a pus �n m�n� o foaie cre�tin�, �n tren, �n autobuz, sau pe strad�, atunci El te c�uta. �i-aduci aminte c�nd st�teai la morm�ntul acelei fiin�e iubite, c�nd dup� moartea ei te sim�eai singur-singurel pe lume �i p�r�sit de Dumnezeu �i de to�i �i �i se p�rea c� via�a nu mai are nici un rost pentru tine? Atunci El te c�uta. Da, da, El te-a c�utat de multe ori!" Sau: "Pe cine cheam� El la Sine? Pe cei trudi�i �i �mpov�ra�i! Adic� pe orice om, de orice limb�, de orice na�ie, de orice v�rst�, de orice stare, numai s� aib� nevoie de odihn�. Pe cei trudi�i s� le dea u�urare. Pe cei �mpov�ra�i s� le poarte povara. Pe cei frico�i, cei ce au team�, s� le dea iertarea. Pe cei �nl�n�ui�i de vreo apuc�tur� p�c�toas�, s� le dea biruin�� �i izb�vire din robia p�catului. Pe cei �mpov�ra�i, cu r�spunderi mari �n cas�, copii, afaceri, s�-i �nt�reasc� �i s� le dea odihn� �n nelini�tea lor. Pe cei �mpov�ra�i care se simt singuri pe lume, s� le dea prietenia �i tov�r�ia Lui. Pe cei �n dezn�dejde s� le dea curaj �i n�dejde. Oricare ar fi povara ta, Isus te cheam�... El d� odihn�. El o d� fiec�ruia personal, nu uita! El �mi d� mie odihna de care eu am nevoie �i �ie odihna de care tu ai nevoie." Predicile de evanghelizare pe care Dumitru Cornilescu le-a �inut dup� ce s-a �ntors la Dumnezeu, �n perioada c�t a fost �n �ar�, erau pline de energia de care el �nsu�i era cuprins. El punea �naintea oamenilor pedeapsa lui Dumnezeu dac� nu voiau s� se �ntoarc� la El. Ar fi vrut parc� s� se poc�iasc� to�i, atunci, c�nd le spunea el. �n a doua parte a vie�ii lui, vorbea �i scria cuprins de cu totul alte sentimente. Vorbea numai despre dragostea nesf�r�it� a lui Dumnezeu fa�� de cel p�c�tos, despre bucuria �i fericirea de care ai parte c�nd �l cuno�ti pe Domnul Isus, despre via�a de plin�tate care urmeaz� unei pred�ri totale. Este adev�rat cuv�ntul care spune c�: "Din prisosulinimii vorbe�te gura..." El vorbea despre lucrurile de care �i era plin� inima. �l apropia pe p�c�tos cu dragoste, de dragostea lui Dumnezeu: �Prietene, se prea poate ca p�catele tale sa fie ro�ii ca s�ngele, �i vina ta s� fie nespus de mare. Eu nu vreau s� spun c� p�catele tale sunt mici �i c� vina ta nu e mare. Dar numai una ��i spun: dac�vrei s� ��i zugr�ve�ti starea �n care te g�se�ti cu un singur cuv�nt, po�i s� spui doar: sunt pierdut! Mai mult dec�t pierdut nu po�i fi �i nici mai pu�in. A�a e! Dac� da, atunci vestea aceasta bun� este tocmai pentru tine. Pentru c� Fiul omului a venit s� caute �i s� m�ntuiasc� ce era pierdut. �i a�a e�ti tu, pierdut!... Iubitul meu prieten, e�ti tu pierdut? Atunci tu e�ti tocmai bine venit la Isus!.." Sau: "Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu aspru �i nemilos, ci un Dumnezeu care sufer� c�nd noi pl�ngem �i Se bucur� �mpreun� cu noi c�nd suntem ferici�i..." De ce vorbea el at�t de mult despre dragostea lui Dumnezeu pentru cel p�c�tos? Pentru c� ea este o dragoste cu totul deosebit�, singura care poate na�te dragostea p�c�tosului pentru Dumnezeu. Iat� ce spunea Dumitru Cornilescu: �Dragostea fa�� de Domnul Isus Hristos nu poate fi impus�. Ea se na�te acolo, la cruce, c�nd ochii p�c�tosului se deschid �i v�d imensitatea dragostei Lui!" Sau: �Isus ne iube�te ca cel mai devotat prieten. Dragostea Lui nu depinde de valoarea noastr�, ci este esen�a fiin�ei Lui..." "Niciodat� o fiin�� uman� nu a strigat la Dumnezeu f�r� s� primeasc� r�spuns..." "Mul�i oameni c�nd aud c�-i caut� Isus, fug ca de foc. Se tem de El. De ce? Pentru c� �i �nchipuie c� Isus �i va mustra pentru tot ce au f�cut �n via�� �i le va citi pomelnicul tuturor p�catelor s�v�r�ite. �i apoi, a�a cred ei, vor �ncepe o via�� f�r� bucurie. S� fie oare adev�rat? Nu! De o mie de ori nu!... Domnul Isus a venit s� m�ntuiasc�, nu s� piard� oameni. El vrea s�-i fac� ferici�i, nu neferici�i. O, s�rmane suflet, numai fugi, c�ci El te caut� numai ca s� te fac� fericit..." El prezint� oamenilor un Hristos care ne poate salva din orice stare, m�ng�ietor, neschimbat �n dragoste �i credincio�ie, care face totul pentru noi �i �n locul nostru: �C�nd �n via�� vin �mprejur�ri grele, atunci Dumnezeu ne iese �n ajutor. El ne ridic�, ne ia �n bra�ele Sale �i ne ascult� pl�ngerea. Apoi, f�r� s� ne repro�eze nimic, El ne pune pe frunte s�rutul S�u, care m�ng�ie �i vindec�..." �Puterea p�catului care ne �nf�oar� este at�t de mare, �nc�t noi nu vom avea niciodat� puterea s� ne smulgem din el pentru a apuca m�na �ntins� a Domnului Isus. Toate eforturile noastre vor r�m�ne zadarnice. De aceea, M�ntuitorul S-a aplecat p�n� la noi. A cobor�t �ntre noi. El �ntinde sprenoi m�inile Sale, �ntr-un semn suprem de dragoste. Dac� le privim prin credin��, le vom sim�i �ntotdeauna destul de puternice pentru a ne salva..." "Dac� devenim orbi cu privire la frumuse�ea lui Dumnezeu �i insensibili la binecuv�nt�rile Sale, �nseamn� c� un nor din via�a noastr� acoper� slava Sa. Cu toate acestea, El r�m�ne mereu acela�i, neschimbat �n dragoste �i credincio�ie..." �C�nd vezi un om care se c�zne�te s� devin� mai bun prin eforturile sale, este de datoria ta s� mergi la el �i s�-i spui: �Vino la Isus, vino �i ai s� vezi!...�" Dumitru Cornilescu punea mult accentul pe predarea total�, �n bra�ele Domnului Isus, f�r� nici o reticen��, pentru ca apoi s�-L putem avea �n totul pentru noi: ��n fond, care este pre�ul unei vie�i cre�tine? Singurul r�spuns exact este: totul! Nu este suficient s�-I d�m lui Dumnezeu jum�tate, un sfert, sau trei sferturi din via�a noastr�. Nu! Domnul Isus pretinde s�-I d�m inima noastr� �n �ntregime. Trebuie s�-I d�m totul, pentru ca s� primim totul. Numai acela care I se pred� M�ntuitorului �n �ntregime este capabil s� tr�iasc� o via�� cre�tin� autentic�. Unii se pot speria la g�ndul acesta... De aceea �n via�a noastr� acest lucru nici nu a devenit o realitate; �i nu este de mirare c�ne-am oprit �i nu mai suntem capabili s� �naint�m." �Ce trebuie s� �n�elegem prin acest tot pe care �l a�teapt� Dumnezeu de la noi? Tot �nseamn� foarte exact tot. Dumnezeu nu face joc de cuvinte." Pre-d�ndu-I lui Dumnezeu �n �ntregime via�a noastr�, binecuv�nt�rile care decurg de aici sunt nelimitate: �Secretul bucuriei cre�tine st� �n a-L accepta pe Domnul Isus Hristos �n inim�, �n a-I acorda o �ncredere nelimitata �i a asculta �n totul de El..." Sau cum citim �n alt� parte: �C��i oameni sunt gata s� cad� de oboseal� �n lupta pe care aceast� via�� o reprezint� pentru ei. Ah! S� nu uit�m niciodat� c�, chiar acum, �n momentul de fa��, Dumnezeu este l�ng� noi. El ne �nconjoar� din toate p�r�ile �i ne d� putere s� trecem biruitori prin toate greut��ile care se ridic� �naintea noastr�. Dumnezeu este deasupra noastr� �i ne binecuvinteaz�. El este dedesubt �i ne poart� �n bra�ele Sale pline de dragoste �i de har. La dreapta �i la st�nga El este sprijinul nostru. Dumnezeu este �naintea noastr� �i ne conduce pe drumul cel bun, ca s� nu ne r�t�cim. El este �n spatele nostru, ca s� nu r�m�nem �n urm�. Poate, c�teodat�, privim cu �ngrijorare la viitor. S� avem curaj la g�ndul c� Dumnezeu S-a a�ezat �ntre noi �i viitorul nostru.,. El este ajutorul nostru �n orice vine din partea oamenilor sau a propriei noastre inimi." Dumitru Cornilescu nu propov�duia numai un Hristos care a murit pentru p�catele noastre, ci unul viu, care tr�ie�te pentru noi: "El ne-a f�g�duit c� va fi cu noi p�n� la sf�r�itul lumii. Fie zile de nenorocire, fie zile �nsorite, fie zile �ntunecoase; pururea �i pretutindeni El este cu noi ca s� ne ajute, s� ne �mb�rb�teze, s� ne dea putere �i tot ce ne trebuie �n fiecare clip�. S� scriem �i noi cu cret� pe perete �n necazuri �i �n nevoi: �El este viu�, �El tr�ie�te� �i apoi s� ne vedem de drum plini de bucurie �i de m�ng�iere." �n alt loc, �nt�lnim aceste cuvinte: "Moartea L-a �inut numai o scurt� vreme sub puterea ei pe Domnul nostru iubit, pe Prin�ul vie�ii. La urm� a trebuit s�-I dea drumul... De aceea at�ta bucurie �n v�zduh, �n cer �i pe p�m�nt... Via�a a biruit! Biruin�a Lui este biruin�a noastr�. Cum s� nu s�lt�m de bucurie la aceast� veste de biruin��?... Da, iubi�ilor, avem un M�ntui tor viu!... �terge�i-v� lacrimile voi to�i cei �ntrista�i!" Am putea spune c� o tr�s�tur� dominant� a predicilor de evanghelizare ale lui Dumitru Cornilescu este bucuria, �nt�lnim �n mod constant �i din plin aceast� idee �n cele ce spunea �i scria. Iat� numai c�teva exemple: ��n Dumnezeu noi avem plin�tate de bucurie. Psalmi s tul ne arat� unde este adev�ratul izvor al bucuriei c�nd spune: �...�i ad�pi din izvorul desf�t�rilor Tale.� Dumnezeu ne-a preg�tit un �uvoi de bucurii multiple �i variate, care nu trec odat� cu lumea, ci dureaz� ve�nic. Numai Dumnezeu poate s� ne dea adev�rata via��: o via�� de o profunzime �i de o intensitate pe care cu greu ne-o putem imagina." �O, iubitule, c�nd M�ntuitorul vine, nu z�bovi! Deschide-I, deschide-Irepede u�a inimii tale! F� �i tu ca vame�ul Zacheu: el L-a primit cu bucurie... Nu-L izgoni, c�ci izgone�ti fericirea ta; ba �nc� fericirea ve�nic�. Prime�te-L �i vei avea fericirea... Hot�r�-te-te acum s� �ncepi o via�� nou� cu El �i vei avea o s�rb�toare adev�rat�!... Zaci �i tu, prietene drag�, �n carcera p�catului �i a vinei nelegiuirilor tale? Ascult� vestea cea bun�: Fiul omului a venit s� te scape. Bucur�-te �i vesele�te-te!" "Dac� cineva care aude vestea aceasta are �nc� un M�ntuitor mort, s� se bucure, c�ci poate avea de acum un M�ntuitor viu, iubitor �i milostiv. Vino �i tu, prietene, la acest M�ntuitor minunat �i bucur�-te de toate binecuv�nt�rile pe care �i le d� El." �Un M�ntuitor viu! Noroade, s� ne bucur�m �i s� ne veselim!" "El arat� oamenilor c� aceast� bucurie �i fericire este deplin� �i-l �nso�e�te pe cel credincios p�n� �n ultima clip� a vie�ii sale pe p�m�nt, pentru ca s� continue apoi, �n chip des�v�r�it, �n ve�nicie..." � Vede�i, ceea ce nu poate da slava acestei lumi, d� Isus fiec�rui om care-L prime�te. O fericire adev�rat�, deplin�, ad�nc�, ve�nic�... Ea r�m�ne neclintit� chiar �i �n clipa mor�ii. Chiar �i la moarte copiii lui Dumnezeu sunt ferici�i, c�ci ei �tiu c� pentru ei moartea �nseamn� o mare mo�tenire. Ei intr� �ntr-o slav� �i �ntr-o fericire pe care nici un om nu a v�zut-o, nici o ureche nu a auzit-o �i nici la inima omeneasc� nu s-a suit. Aceasta e fericirea pe care a preg�tit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc." ��i c�nd te g�nde�ti c� fericirea aceasta pe p�m�nt nu este nimic al�tun de fericirea care ne a�teapt� sus �n cer, �n casa Tat�lui ceresc! Ea e numai o arvun�. Acolo nu va mai fi nici o urm� de p�cat �i vom vedea pe Isus fa�� �n fa�� �i vom fi asemenea Lui. O, ce fericire mare este aceasta!" � Vezi, prietene drag, o asemenea fericire a preg�tit Isus celor ce-L primesc ca M�ntuitor; o fericire ve�nic�!" �Un izvor nesecat - iat� ce trebuie s� fie bucuria noastr� �n Domnul. Ea trebuie s� creasc� mereu, s� curg� din bel�ug, pentru a se v�rsa, �ntocmai unui fluviu puternic, �n marea ve�niciei." �n predicile lui Dumitru Cornilescu �nt�lnim ideea c� m�ntuirea c�p�tat� prin s�ngele Domnului Isus este ve�nic� �i totodat� des�v�r�it�: la ea nu mai este nimic de ad�ugat, nimic de sc�zut, �i nu poate fi anulat� de nimeni �i de nimic: ��n�elegem acum, ce deplin� iertare ne-a d�ruit Domnul? El ne-a luat p�catele, le-a acoperit cu scump s�ngele lui Isus �i nu le va mai �ine �n seam� �n veci de veci." "Dumnezeu ori ne �terge vina, f�r� s� putem face ceva din partea noastr�, ori trebuie s� pierim sub povara f�r�delegilor noastre... El ne iart� p�catele, f�r� ca noi s� putem aduce sau face ceva. El poate s� ierte, pentru c� Isus a pl�tit totul..." �Nu �tim ce ne va aduce viitorul. Dar �tim cu certitudine un lucru care ne este de-ajuns: c� dragostea lui Dumnezeu va birui." , Dragostea �i credincio�ia lui Dumnezeu cu privire la noi nu se schimba. El �i duce la �mplinire planurile Sale, �n ciuda �mpotrivirii �i a p�catelor noastre." Am v�zut c� el vorbe�te de fericire �n clipa mor�ii, preg�tit� de Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc �i totodat� vorbe�te de via�� ve�nic� �n prezent: �...M�ntuirea �nseamn� s� ai via�� ve�nic� �i via�a ve�nic� �ncepe aici pe p�m�nt, din clipa �n care prime�ti pe Domnul Isus �n inima ta." Via�a lui D. Cornilescu a fost plin� de modestia pe care numai cunoa�terea lui Dumnezeu o poate da. El spunea: �Pe m�sur� ce-L cuno�ti pe Domnul Hristos, �nve�i s� te cuno�ti pe tine �nsu�i. " �i cunosc�ndu-se pe sine, acest minunat om al lui Dumnezeu a c�utat s� r�m�n� ne�ncetat �n umbra Prietenului s�u divin pe care L-a v�zut �ntotdeauna nespus de mare. Toat� via�a lui a c�utat s�-L fac� cunoscut oamenilor pe Domnul Isus Hristos, a�a cum L-a cunoscut el: �Prin�ul vie�ii", �Domnul vie�ii", prietenul des�v�r�it..." �n via�a lui a �nv��at s� mearg� la pas cu Dumnezeu, s� depind� �n totul de El, s� dea �i s� primeasc� totul de la El. De ce? Ne m�rturise�te singur: �Noi avem nevoie de toate bog��iile dragostei �i �n�elepciunii lui Dumnezeu, c�ci numai o via�� din bel�ug exercit� atrac�ie asupra altora." Cuprins