Război, conflict, schimbări climatice, probleme economice, persecuție, probleme politice ... Fiecare dintre ei au miliarde de motive și ceva în comun: și-au părăsit căminele, cu inimile frânte, au plecat în căutarea prosperității pentru ei și pentru familiile lor. Vorbim despre sutele de milioane de oameni prinși în valul migrației internaționale.
Mai mult de 300 de milioane de oameni sunt clasificați de către Organizația Națiunilor Unite ca fiind migranți internaționali. Unul din opt migranți este copil. Cifrele mai arată că 3,6% din populația lumii este în pribegie.
De Ziua Internațională a Migranților marcată pe 18 decembrie, jurnaliștii Europei Libere din 23 de țări vorbesc într-un proiect special despre problemele emigranților și ale refugiaților.
Vizitați proiectul original aici: Fleeing Home, Chasing Hope: The Refugee And Migrant Experience
Printre multe alte crize, 2023 a adus criza ucrainenilor care au fugit de invazia rusă, cea a etnicilor armeni, nevoiți să își părăsească patria după preluarea controlului în Nagorno-Karabah de către autoritățile azere, criza celor șase milioane de afgani care au fost nevoiți să se mute dintr-o parte în alta a țării din cauza violențelor și a dezastrelor naturale, criza declanșată de războiul din Gaza, criza pornită pe 1 noiembrie în Pakistan de decizia de a expulza sute de mii de afgani fără documente...
„Desigur că, pe termen lung, orice criză umanitară are nevoie de soluții durabile”, a spus Europei Libere Itayi Viriri, purtător de cuvânt al Organizației Mondiale pentru Migrații, o agenție ONU. Dar până atunci, a mai spus el, „avem nevoie ca oamenii și comunitatea internațională să ne ajute – avem nevoie de bani și de sprijin ca să ne asigurăm că ajutoarele ajung la cei care au cea mai mare nevoie”.
Jurnaliștii Europei Libere au călătorit în toată lumea, pentru o serie de reportaje speciale pe care le vom publica treptat.
Povestea lui Eugeniu Botnari, un migrant rom: de la visul de a avea o casă și vulnerabilitatea unei minorități
Eugeniu Botnari a plecat spre Germania în anul 2015. Avea 33 de ani și era în căutarea unei vieți mai bune. Un an mai târziu, a decedat în urma loviturilor primite într-un magazin din Berlin, al cărui manager l-a acuzat de furt. În prezent, o piață din capitala Germaniei îi poartă numele. Pentru a-i afla povestea, click aici.
Cetățenii moldoveni evacuați din Fâșia Gaza au ajuns la Chișinău
Cei 36 de cetățeni moldoveni evacuați din Fâșia Gaza au fost transportați cu un avion militar la București, iar de acolo cu trei microbuze până la Chișinău. Ei au fost întâmpinați de premierul Dorin Recean și au fost cazați într-un hotel din capitală pentru câteva zile. Alți 15 sunt blocați în Gaza.
„Ne-am săturat să fugim de războaie”: Supraviețuitoare de la Bucea și alți ucraineni, sub bombele din Israel
După invazia rusească din Ucraina, în 2022, aproape 14 mii de ucraineni au fugit în Israel. Acum, s-au trezit din nou în plin război, provocat de atacul fără precedent al milițiilor Hamas. O refugiată ucraineană care a reușit să scape din Bucea ocupată de ruși a povestit Europei Libere că în Israel are o senzație de déjà vu. Iar în Fâșia Gaza, o mamă ucraineană și familia ei au cerut liberă trecere din teritoriul bombardat de Israel.
După exodul armenilor, azerii speră să revină în Nagorno-Karabah
Nuraddin Guliev, un țăran azer în vârstă de 94 de ani, visează să revină în satul său de baștină, Narinclar, din Nagorno-Karabah, la trei decenii după ce a fost forțat să plece. Azerbaidjanul a recucerit regiunea separatistă printr-o ofensivă rapidă în septembrie, în urma căreia peste 100 de mii de etnici armeni au fugit din teritoriul disputat. Guliev speră acum că autoritățile îi vor permite să se întoarcă în casa pe care a pierdut-o în 1993.
Foamete, război, exil: o studentă la jurnalism din Armenia, pe urmele refugiaților din Nagorno-Karabah
Ani Balayan a petrecut săptămâni întregi documentând modul în care o familie de etnici armeni s-a luptat cu lipsa de alimente în timpul blocadei Azerbaidjanului asupra enclavei Nagorno-Karabah. Dar chiar în momentul în care finaliza proiectul pentru studiile ei de jurnalism la Erevan, forțele azere au invadat enclava. Ani Balayan a pierdut contactul nu numai cu protagoniștii filmului, dar și cu propria ei familie, prinsă în lupte.
Mii de afgani expulzați au invadat un punct de trecere la frontiera Pakistanului cu Afganistanul
Mii de afgani expulzați au invadat un punct de trecere la frontiera Pakistanului cu Afganistanul
Mii de refugiați afgani au invadat punctul de trecere Chaman, la granița dintre Pakistan și Afganistan, pe 2 noiembrie, la o zi după ce a expirat termenul limită impus de Islamabad pentru ca străinii fără documente să părăsească Pakistanul sau să fie expulzați.
„Plecați de unde ați venit!” Central-europenii rămân solidari cu ucrainenii, dar excepțiile nu lipsesc
La un și jumătate de la invadarea Ucrainei de către Rusia, sute de mii de ucraineni așteaptă deznodământul războiului în țări vecine, inclusiv din centrul Europei. Majoritatea au parte de simpatie și sprijin, dar sub presiunea dezinformării de pe rețele unii devin victimele prejudecăților și urii. Pentru mai mult, click aici.
„M-am atașat de laguna mea albastră”. Refugiata care trăiește la Palanca de la începutul războiului își petrece iarna în cort
Nici frigul nu a făcut-o să se mute. Vera Derevenco, refugiata din Ucraina care trăiește din luna martie în centrul de triere din postul vamal Palanca, va întâmpina noul an în cort. Femeia și-a decorat locuința cu crenguțe de brad, iar pe masa de Revelion va avea slănină, gustare îndrăgită în țara ei. Refuză în continuare să plece din cortul ei, pe care îl numește „laguna mea albastră”, deși copiii vor s-o ia de acolo.
Copiii refugiați din Ucraina care învață în limba română
Frații Alexei și Karina Mihalcenko din Bilhorod-Dnestrovski sunt printre puținii copii din Ucraina care învață în școlile cu predare în limba română din Chișinău. Având rude în R. Moldova, familia s-a refugiat aici în primele zile de război. Copiii au învățat româna, iar toți membrii au obținut cetățenia R. Moldova.
Generația emigrației
Republica Moldova este o țară tânără, dar cu tot mai puțini tineri. 16 la sută dintre cetățenii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani sunt plecați la muncă peste hotare, iar dintre cei rămași, fiecare al treilea lucrează fără contract. Motivele emigrării sunt diferite, însă cei mai mulți spun că nu-și văd viitorul în Moldova. Vă prezentăm istoriile a trei tineri plecați în străinătate, care spun că nu se vor întoarce acasă curând. Nelly Bîzgan este stilistă, stabilită în Elveția. Radu Ianovițchi e muzician și s-a mutat la Brașov, în România. Iar Adrian Musteața este analist financiar la Londra. Un film realizat de Alexander Blumberg și Natalia Sergheev.